Fobres scrie că Facebook Marketplace este una dintre sursele unde aceste gaze sunt comercializate, printre care se numără hidrofluorocarburile (HFC), pentru cei care vor să le folosească în diverse scopuri, în ciuda potențialelor riscuri de mediu care sunt asociate cu aceste tranzacții.

Avipsa Mahapatra, director de campanie în cadrul ONG-ului Environmental Investigation Agency, a declarat că „noi nu ne legăm de ceva mic, de care nu îi pasă nimănui. Este ceva profitabil, iar piața neagră a crescut enorm în anii 90.”

O căutare rapidă pe Facebook Marketplace în New York sau California arată că există sute de vânzători care postează la vânzare chimicale poluante periculoase, iar prețurile variază între 280 și 380 de dolari per canistră.

Un comerciant din New York care a cerut protecția anonimatului a declarat că „toată lumea încearcă să le vândă pentru că în curând ele nu vor mai fi folositoare.”

O lege intrată în vigoare în SUA în 2020 a cerut reducerea nivelurilor de HFC cu 85% până în anul 2036, iar anul acesta este primul în care sunt demarate eforturi serioase pentru a reduce cantitatea de astfel de gaze pe care o folosim.

Situația nu este neapărat mai bună în Europa, pentru că și pe Bătrânul Continent piața neagră de gaze refrigeranți reprezintă 20-30% din totalul comerțului legal. În vreme ce gazele HFC nu distrug stratul de ozon, ele tot prezintă un risc crescut pentru mediu, fiind de sute de ori mai puternice decât dioxidul de carbon.

După ce au studiat piața neagră a gazelor refrigerante în Europa, cercetătorii au descoperit că prețurile au crescut cu cote de cinci sau chiar nouă ori după ce aceste substanțe au fost interzise, iar pedepsele mici pot încuraja comerțul ilegal.

„Sumele pe care comercianții îi pot face sunt colosale. Și sunt șanse mari să nici nu fi prins, iar dacă ești prins, pedepsele sunt mici. Deci este mai bine decât să vinzi droguri”, spune Fionnuala Walravens, cercetătoare în cadrul EIA.

Autoritățile vor trebui să găsească noi moduri de a eticheta HFC-urile, întrucât containerele în care acestea sunt depozitate pot fi cu ușurință falsificate, iar autoritățile nu pot cere încă utilizarea codurilor QR pentru a urmări sursa de proveniență al acestor gaze.