Conferința a debutat cu o prezentare realizată de Ladeja Godina Kosir, Founder and Executive Director în cadrul Circular Change, o organizație non-profit care folosește cunoștințele experților din lumea întreagă pentru a dezvolta o economie circulară în Europa.

În prezent, economia circulară se numără printre principalele puncte de interes ale acțiunilor climatice implementate de companii în diverse industrii. Ne poate ajuta să fabricăm produse cu impact redus din materiale reciclate și într-un mod care să permită reciclarea acestora fără mare efort odată ce ele devin inutilizabile. Economia circulară presupune utilizarea cât mai puțin a materiei prime virgine și cât mai mult a resurselor deja existente în circuitul economic.

„Destul de des se întâmplă să fim confuzi: în cine să avem încredere, cine conduce de fapt schimbarea și transformarea și cine ne influențează deciziile?”, spune Ladeja. Folosindu-se de datele prezente în Circularity Gap Report 2024, ea punctează că numărul discuțiilor legate de economia circulară s-a triplat în ultimii cinci ani, dar în ciuda acestui lucru, inițiativele pentru economie circulară au scăzut cu 21%, iar consumul de produse noi a crescut cu 28%.

În primul rând, pentru a avea succes în implementarea circularității și în lupta noastră cu schimbările climatice în general, trebuie să ne concentrăm pe imaginea de ansamblu și nu doar pe o soluție imediată. Mobilitatea electrică este una dintre industriile la care experta face referire. Focusul actual pe mașini electrice nu reprezintă soluția generală, ci o piesă din puzzle-ul care este mobilitatea cu emisii reduse. În timp ce comercializăm vehicule nepoluante, trebuie să ne concentrăm și pe dezvoltarea sistemului de transport public și promovarea alternativelor de transport, dar și a muncii la distanță, acolo unde ea este posibilă.

Consumatorii pot contribui la schimbare în economia circulară

Ladeja a adus în discuție un alt subiect important legat de circularitate, respectiv abilitatea consumatorilor de a-și repara singuri produsele defecte pentru a le prelungi viața. Acest obicei s-a diminuat în ultimii 20-30 de ani, de când produsele au devenit tot mai puțin reparabile, astfel că atunci când se strică, soluția este una singură: achiziționarea unui bun nou. În prezent, reglementările la nivel european luptă pentru a oferi consumatorilor din nou produse reparabile, la care să poată meșteri chiar ei, dacă își doresc.

Totuși, ce putem face la nivel individual pentru a sprijini practicile și economia circulară? Experta în circularitate este de părere că portofelul este cea mai puternică armă a consumatorilor și aceea care poate genera schimbările cele mai mari în modul în care o companie își proiectează produsele și serviciile. Asta nu presupune doar să ne abținem de la cumpărături în general, ci atunci când avem nevoie de un produs nou, să îl cumpărăm pe acela care ne aduce cea mai mare valoare pe termen cât mai lung și eventual, pe care îl putem repara atunci când se strică.

„Economia circulară are legătură cu modelele de business, are legătură cu guvernanța, dar în egală măsură are legătură cu modul în care trăim”, adaugă ea.

Promovarea schimbărilor practice la Climate Change Summit 2024

Desigur, au fost multe alte discuții interesante și importante la Climate Change Summit 2024 și le găsești pe toate pe YouTube, atât pentru Blue Stage, cât și pentru Green Stage.

Iar ca să afli mai multe despre inițiativele pentru protecția mediului de la eveniment, poți citi interviurile realizate de noi cu o parte dintre speakerii care au urcat pe scena evenimentului. De exemplu, Tom Meijeraan este co-fondatorul Arctic Reflections, un startup care vrea să regenereze calota glaciară din Marea Arctică pentru a limita efectele încălzirii globale.

Dacă vrei să afli mai multe despre cum pot deveni hotelurile mai sustenabile și cum putem recicla săpunul, unul dintre articolele de bază pentru igienă personală, citește interviul nostru cu Pauline Grumel, fondatoarea Unisoap, un ONG care reciclează săpunul uzat și îl dă mai departe comunităților vulnerabile.

Și din discuția noastră cu Oliver Bolton, CEO-ul Earthly, companie care vrea să regenereze peste 1% din planeta noastră până în 2030, poți afla mai multe despre cum un startup poate implica marile companii direct în schimbare.