În 2023, cel mai călduros an care a fost înregistrat vreodată, descoperirile unei echipe internaționale de cercetători arată că cantitatea de carbon absorbită de pământ, cunoscute și ca rezervoare de carbon naturale, s-a prăbușit temporar. Rezultatul final a fost că pădurile, plantele și solul nu au absorbit aproape deloc carbon, conform The Guardian.

La nivelul oceanelor se ridică semnale de alarmă similare. Ghețarii din Groenlanda și calotele arctice de gheață se topesc mai repede decât așteptările cercetătorilor, ceea ce perturbă curentul oceanic Gulf Stream și încetinește ritmul la care oceanele absorb carbonul. Pentru zooplanctonul care se hrănește cu alge, topirea gheții din oceane echivalează cu expunerea la mai multă lumină solară care îi menține la adâncimi, ceea ce face migrația care stochează carbonul pe fundul oceanului să fie întreruptă.

Rezervoare de carbon naturale - singura soluție în lipsa tehnologiei

Pierderea rezervoarelor de carbon terestru în 2023 ar putea fi doar o problemă temporară: fără perioade de secetă sau incendii, pământul ar putea redeveni capabil să absoarbă carbonul din atmosferă.

Nu putem ajunge la zero emisii fără natură, iar fără tehnologii care să elimine carbonul atmosferic la scară largă, rezervoarele de carbon, precum pădurile sau oceanele sunt singura opțiune pentru a reduce poluarea creată de noi, care a ajuns la un record de 37.4 miliarde de tone anul trecut.

118 țări se bazează pe rezervoare terestre pentru a atinge obiectivele climatice naționale, dar creșterea temperaturilor, frecvența fenomenelor meteorologice extreme și secetele împing ecosistemele într-un teritoriu necunoscut.

Ce se întâmplă dacă rezervoarele de carbon nu mai funcționează?

Posibilele consecințele pentru a atinge obiectivele climatice sunt clare. Chiar și cea mai mică schimbare în capacitatea naturii de a absorbi dioxid de carbon ar însemna reduceri mult mai mari ale emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivel global. În plus, lipsa de rezervoare naturale anulează progresul națiunilor în decarbonizare și în atingerea obiectivelor climatice, un lucru care se dovedește a fi o provocare pentru multe țări.

În Australia s-au observat pierderi uriașe de carbon din sol cauzate de căldura extremă și secetă, ceea ce împinge obiectivul său climatic departe de realizare, conform unui studiu realizat anul acesta.

În Europa, Franța, Germania, Republica Cehă și Suedia s-au înregistrat scăderi semnificative în cantitatea de carbon absorbită de sol din cauza secetelor și creșterii mortalității arborilor.

Finlanda, care are un obiectiv ambițios de neutralitate a carbonului, a văzut cum rezervoarele sale terestre au dispărut în ultimii ani, ceea ce înseamnă că emisiile totale ale țării au rămas neschimbate, în ciuda reducerii emisiilor din toate industriile cu 43%. Totuși, țări precum China și SUA nu au astfel de declinuri înregistrate pentru moment.

În ultimii ani, au fost publicate mai multe estimări despre cum se poate crește cantitatea de carbon pe care o absorb pădurile și ecosistemele naturale, dar mulți cercetători spun că provocarea reală este protejarea rezervoarelor de carbon și a depozitelor pe care le avem deja, nu dublarea lor. Acest lucru se poate realiza prin oprirea defrișărilor, reducerea emisiilor și asigurarea unui mediu sănătos pentru ca aceste zone să poată prospera.