Am scris recent despre abilitatea algelor de a capta rapid emisiile de carbon și cum le putem crește în containere speciale practic peste tot pe glob pentru a ne atinge obiectivele de decarbonizare, dar și pentru a ne hrăni mai sustenabil.

Și cu bambusul este aproape la fel, pentru că este o plantă cu creștere rapidă, care consumă mult dioxid de carbon în proces și deși e mai dificil de folosit ca aliment, putem folosi în mod cert bambusul ca alternativă la copaci pentru a ajuta mediul înconjurător.

Reel Paper este una dintre companiile care pariază pe bambus ca fiind alternativa sustenabilă pentru industria de papetărie. Compania folosește bambus, în loc de copaci, pentru a reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător. Bambusul este planta cu cel mai rapid ritm de creștere din lume, la un metru pe zi, astfel că acesta ne poate ajuta să producem hârtie igienică cu un impact minim asupra mediului.

Cât CO2 captează bambusul

Comparativ cu o pădure obișnuită aflată pe o suprafață de un hectar, care poate capta circa 750 de tone de emisii de carbon, aceeași suprafață acoperită de bambus poate capta 1.000 de tone. Însă nu este vorba de cantitatea de emisii, ci de viteza cu care aceste plante cresc, pentru că bambusul are o rată de creștere mult mai rapidă.

Totuși, bambusul nu este la fel de răspândit în lume cum sunt algele, de exemplu. El crește în mare parte în Asia, Africa, America de Sud și anumite părți din America de Nord. Asta limitează cumva potențialul plantei, comparativ cu algele, care cresc în principiu oriunde, dat fiind faptul că ele se găsesc în mai toate mările și oceanele.

India este una dintre țările care vrea să folosească bambusul ca mod rapid și eficient de a-și reduce amprenta de CO2, pentru că își dorește să devină mai sustenabilă. Prin viitoarele păduri de bambus, oficialii statului vor să contribuie la captarea a 2.5-3 gigatone de emisii de carbon până în 2030.

Dar să revenim la beneficiile bambusului, o plantă care are o protecție naturală solidă împotriva dăunătorilor și a bolilor, deci nu are nevoie de tratamente specifice. Fermierii care cultivă bambus trebuie doar să îl planteze și să aștepte să crească. Pentru că rădăcinile lui rămân în pământ, planta crește încontinuu, iar după ce a fost recoltată timp de 3-4 ani, ea nu mai are nevoie de multă apă, fiindcă rădăcinile sale s-au maturizat și își pot găsi resurse la adâncimi mai mari.

Trunchiul bambusului poate fi recoltat după 5 sau 7 ani, când planta ajunge la maturitate completă. Acest lucru le permite trunchiurilor mai mici să crească accelerat. În plus, fermierii pot recolta cel puțin 25% din cultură fără să fie nevoiți să replanteze, pentru că pădurea de bambus se va regenera în mod natural.

Copacii, de cealaltă parte, au nevoie de un management mult mai atent. Coniferele, de exemplu, au nevoie de 30 de ani pentru a se maturiza complet până să fie tăiați, pentru eficiență maximă. În cazul stejarilor, durata este și mai mare, de 80 de ani, iar la final, noi puieți trebuie plantați pentru a le lua locul celor bătrâni.

Deși este în esență un fel de iarbă, bambusul dezvoltă o rețea complexă și puternică de rădăcini, dacă li se acordă suficient timp. Asta ajută la prevenirea erodării solului și chiar la stabilizarea sa în cazul unor ploi abundente. Există în prezent circa 1,500 de specii de bambus la nivel global, de la plante care cresc doar un centimetru în circumferință și până la specii care ajung la 30 de metri înălțime.

Bambusul în producția de bunuri diverse

China este una dintre țările în care bambusul joacă un rol important în economie, dar și în ce privește reducerea emisiilor de carbon. În 2020, China avea circa 6.8 milioane de hectare de păduri de bambus, a doua suprafață după India, care avea peste 11 hectare de păduri. Pentru China, bambusul nu este doar o sursă de captat carbonul, ci și o resursă importantă de materie primă.

Printre produsele fabricate din bambus se numără instrumentele muzicale, cum ar fi bețele pentru tobe, flautele sau xilofoanele. Articolele sportive pot fi și ele o întrebuințare bună pentru această plantă, dată fiind durabilitatea sa. Astfel, căștile de protecție, plăcile pentru skateboard sau bâtele de baseball se numără printre bunurile produse sustenabil din bambus, ca înlocuitor al plasticului dur.

Evident că și mobila se produce fără probleme cu bambus, dar poate mai surprinzător, produsele moi de îngrijire personală sau alimentele nu fac excepție. Așadar, putem folosi bambusul pentru a fabrica dischete demachiante reutilizabile, perne sau prosoape, dar și alimente și băuturi, cum ar fi berea, sarea sau ceaiul.

Această plantă multifuncțională are un potențial uriaș, nu doar pentru a ne ajuta să ne atingem obiectivele climatice, dar și pentru a ne ajuta să producem bunuri sustenabile și durabile. Protejarea și extinderea pădurilor de bambus ale planetei va juca un rol crucial în viitorul climei și în misiunea noastră de a reduce amprenta de carbon.