Îngrășămintele chimice sintetice folosite în acest moment aduc un plus producției din agricultură, însă, folosite în exces, pot polua foarte mult. Așa că cercetătorii au fost nevoiți să încerce să găsească alternative mai puțin poluante și mai ieftine.

Pentru a crește, plantele au nevoie de nutrienți, nitrogen, fosfor și potasiu. Iar noi ingerăm acești nutrienți când mâncăm și îi excretăm prin urină. Așa că ”aurul lichid” poate fi o soluție foarte bună pentru fertilizarea culturilor.

Ideea cercetătorilor din Franța nu este unică, însă ei vin cu o abordare pentru zona agricolă. De exemplu, în luna februarie scriam despre cercetătorii din Australia de la Universitatea Griffith, care vor testa în următorii doi ani dacă urina umană poate fi o sursă sustenabilă de fertilizatori pentru plantele și aleile din parcurile din orașe.

Totodată, în Suedia, începând din 2021, o echipă de cercetători a început să colaboreze cu o companie locală care închiriază toalete portabile. Scopul este de a colecta peste 70.000 de litri de urină pe parcursul a 3 ani de la urinalele fără apă și toaletele specializate din mai multe locații în timpul sezonului turistic estival. Aceștia usucă urina în bucăți asemănătoare betonului, pe care le transformă în pulbere prin ciocănire și le presează în granule de îngrășământ care încap în echipamente agricole standard. Un fermier local folosește îngrășământul pentru a cultiva orz care va merge la o fabrică de bere pentru a face bere.

Iar Toopi, un startup francez specializat în fertilizanți, fondat în 2019, folosește urină pentru a produce propria variantă de fertilizanți. Deși compania este la început de drum, a semnat deja o colaborare cu un distribuitor important de fertilizanți pentru următorii trei ani.

Potrivit Euronews, pentru separarea și colectarea urinei la sursă va fi nevoie de o regândire a toaletelor, a colectării apelor reziduale și, în plus, de o schimbare a mentalității.

Separarea urinei din toalete a început să fie testată încă din anii 90 în sate din Suedia, apoi în Germania sau Elveția. Totodată, experimente care să permită transformarea urinei uman în fertilizatori se fac în Statele Unite, Africa de Sud, Etiopia, India sau Mexic.