Cum ajută apicultura urbană la sprijinirea biodiversității

Mulți atenieni preiau inițiativa de a îngriji stupi pe acoperișuri, scrie Euronews. Stupăritul urban revine ca practică, motivat de dorința de a revitaliza ecosistemele locale într-un mediu dens urbanizat.

Nikos Chatzilias gestionează 30 de stupi distribuiți pe șapte acoperișuri din Atena. În acest sezon, cele aproximativ 1,2 milioane de albine au generat 500 kg de miere. Fiecare lot de miere este etichetat după zona de proveniență, reflectând flora locală – de la eucalipt la portocal amar.

Chatzilias a explicat că pasiunea sa a început din curiozitate: „Am adus două stupine acasă ca test. Am văzut că funcționa,contactul zilnic cu albinele ne-a adus bucurie, iar asta ne-a determinat să continuăm.”

Potențialul apiculturii urbane în orașele europene

Stupăritul urban contribuie la polenizare și la creșterea biodiversității în orașele aglomerate. Albinele sprijină vegetația urbană, iar consumatorii apreciază mierea produsă local, considerată mai autentică și mai curată.

Totuși, apicultura urbană vine cu provocări: transportul stupilor pe acoperișuri, întreținerea lor constantă, dar și obiecțiile unor vecini preocupați de înțepături sau alergii.

Chatzilias spune că sezonul lung de înflorire din Atena permite întreținerea albinelor pe tot parcursul anului, un experiment care aduce orașului o nouă sursă de viață. El consideră că acest tip de stupărit oferă un semn de speranță: „Chiar și într-un mediu urban haotic, natura sau ceea ce a mai rămas din ea, răspunde și poate da viață.”

Locuitorii care se îngrijesc de stupi spun că mierea obținută se simte diferit față de cea comercială: are o aromă mai echilibrată și un gust legat de specificul zonei.

Pentru Atena, stupăritul urban a devenit un exemplu de coexistență între natură și oraș. Proiecte precum cel coordonat de Chatzilias arată că și spațiile urbane pot sprijini biodiversitatea și pot produce alimente sustenabile, cu impact minim asupra mediului.