Primele vehicule electrificate comerciale au apărut abia la finalul anilor 90', chiar dacă istoria acestei clase de autovehicule a început cu mai bine de un secol mai devreme.

Toyota Prius a fost prima mașină propulsată de baterii care a fost produsă la scară mare, deși ea era alimentată cu baterii până la un punct; fiind un model hibrid, turismul se baza pe motorul electric pentru demaraj, însă pentru a căpăta viteză dincolo de un punct, sistemul comuta transmisia pe motorul termic.

În 2010 a apărut pe piață unul dintre primele modele cu adevărat electrice, acesta fiind Nissan Leaf, iar după acesta, tot mai multe mașini cu baterii au început să se lanseze. Astăzi, toată lumea are de unde alege pentru a conduce un vehicul fără emisii. Mașini de oraș, sedane, SUV-uri, chiar și pick-up-uri, toate aceste categorii au alternative pe baterii.

Nu mai vorbim de autovehiculele de mare tonaj, cum ar fi camioanele sau autobuzele, care și ele au primit în ultimii ani sisteme de propulsie electrice.

Ce facem cu bateriile

Dat fiind faptul că majoritatea mașinilor electrice funcționează pe baterii, cu mici excepții, ne vom confrunta la un moment dat cu două probleme: în primul rând, cum ne vom asigura că vom avea suficientă materie primă pentru a produce bateriile pe care le vom instala în viitoarele modele de mașini. Iar a doua problemă se referă la ce se întâmplă cu bateriile atunci când ajung la finalul duratei lor de operare.

Spre deosebire de mașinile pe benzină sau cele diesel, care pot fi alimentate cu combustibil la nesfârșit, modelele pe baterii au o problemă, aceea că celulele respective au o durată limitată de viață de câțiva ani, poate un deceniu în cel mai bun caz. Unele mașini electrice sunt conduse în condiții de căldură sau frig mai intense, ceea ce le degradează mai rapid, iar încărcarea rapidă contribuie și ea la destabilizarea chimică.

Astfel, la un moment dat, bateriile trebuie reciclate, în așa fel încât să recuperăm materia primă necesară fabricării de noi celule, dar și pentru a preveni acumularea acestora ca deșeuri în natură. Există companii care au reușit să controleze atât de bine acest proces încât pot recupera aproape toate materialele componente unei baterii.

Este adevărat că unele celule vor putea fi întrebuințate și după ce sunt scoase din mașinile electrice, cum ar fi în sisteme de stocare energetică, însă chiar și acestea vor trebui reciclate la un moment dat. În 2022, experții estimau că doar 5% din bateriile din lume erau reciclate, restul reprezentând o incertitudine care poate costa mediul înconjurător 8 milioane de tone de deșeuri extrem de periculoase.

Cine reciclează baterii în România

România este una dintre țările unde rata de adopție a mașinilor electrice încă nu este atât de mare, deși această clasă de vehicule capătă tracțiune și pe piața noastră. De aceea este nevoie să avem o capacitate de reciclare suficient de bună, mai ales pentru că autoritățile europene au implementat noi cote minime de reciclare pentru producători, dar și pentru companiile specializate.

Astfel, vor trebui recuperate cel puțin 63% din celulele uzate până în 2027, respectiv 73% până în 2030. Totodată, 51% dintre bateriile instalate în mijloacele de transport ușoare vor trebui recuperate până în 2028, respectiv 61% până la finalul anului 2031.

De asemenea, în ce privește eficiența reciclării, oficialii europeni vor de la companiile care reciclează baterii o recuperare minimă de 80% a materiei prime din celule nichel-cadmium până în 2025, respectiv cel puțin 50% din celelalte tipuri de baterii până în același an. Poți citi aici mai multe despre viitoarele reglementări pentru baterii aplicate la nivelul Uniunii Europene.

În România există câteva organizații care se ocupă cu procesarea bateriilor uzate de la mașinile electrice, dar nu numai, iar una dintre cele mai importante este Asociația Sistemului Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB). În prezent, în cadrul SNRB lucrează 12 oameni, potrivit Elenei Gaspar Ion, Președintele SNRB. Echipa respectivă nu doar reciclează baterii, ci urmărește evoluția pieței și câte mașini electrice sunt în prezent în circulație, pentru a-și face o idee despre fluxul de baterii care poate apărea în viitorul apropiat.

Reciclarea pleacă de la populație

SNRB este cea mai mare asociație a producătorilor de baterii din România. Aceasta are o cotă de 70% din capacitatea națională de fabricare a bateriilor și a acumulatorilor, ceea ce înseamnă că au fost aduși laolaltă unii din cei mai mari producători de baterii din țară.

„Asociația S.N.R.B. asigură, în numele producătorilor de baterii și acumulatori, finanțarea tuturor costurilor care decurg din colectarea, tratarea și reciclarea deșeurilor de baterii și acumulatori pentru care a preluat responsabilitatea”, a declarat Elena pentru Green Start-Up.

SNRB este și membru fondator EUCOBAT (European Compliance Organisation for Batteries) alături de alte organizații colective din Uniunea Europeană. EUCOBAT este o asociație a organizațiilor producătorilor de baterii la nivel European, care derulează proiecte și inițiative în domeniul îmbunătățirii sistemului de gestionare a deșeurilor de baterii și acumulatori.

Și populația trebuie integrată în procesul de reciclare, motiv pentru care este nevoie și de campanii de educare și conștientizare.

Prin diverse campanii, SNRB îi ajută pe oameni să înțeleagă de ce este important ca aceștia să își sorteze deșeurile și să nu arunce bateriile împreună cu alte fluxuri de deșeuri din gospodărie. Bateriile uzate și cele care și-au depășit durata de viață trebuie duse la centre sau coșuri speciale de colectare, de unde sunt preluate de personalul specializat, care le duce mai departe la organizațiile care se ocupă cu procesarea lor propriu-zisă.

Astfel, mediul înconjurător rămâne curat, iar noi ne asigurăm că avem destulă materie primă pentru a produce noi baterii. Este important să prevenim acumularea de deșeuri cu baterii, dar și cu alte materiale care, odată ajunse în natură, pot provoca daune ireversibile ecosistemelor, prin descompunerea și eliberarea de toxine periculoase, de exemplu.

Cât de bine colectăm baterii în România

Acestea fiind spuse, cât de tine stă România la capitolul colectării bateriilor uzate în relație cu reglementările impuse de UE. În mod oficial, UE impune o cotă de colectare a bateriilor de 45% din totalul unităților comercializate în ultimii trei ani pentru fiecare stat membru. În ce privește ultimele statistici raportate către EUROSTAT, Elena ne-a comunicat că România a declarat o cotă de colectare de 51%, așadar mai mult decât prevede legea europeană.

Pentru a ajuta autoritățile în acest proces, organizațiile precum SNRB conlucrează pentru a se asigura că sunt colectate cât mai multe celule cu putință, deși acest lucru se poate dovedi dificil când vine vorba de implicarea populației.

Am aflat că „Asociația SNRB preia de la membri sau populație, în mod gratuit, toate tipurile de baterii, atât portabile, cât și auto sau industriale. De la populație, în general, primim cereri de colectare pentru baterii portabile.”

Cei care își doresc să își facă acasă colectarea separată pot contacta SNRB pentru a primi gratuit un container special în care să depoziteze bateriile pentru transport.

Ce se întâmplă cu bateriile reciclate

Odată reciclate, un proces car poate avea loc de mai multe ori pentru extragerea componentelor, bateriile pot fi transformate în noi celule sau în alte tipuri de produse. Masa neagră, spre exemplu, poate fi întrebuințată și pentru fabricarea de amestecuri asfaltice sau pentru producția de rame de ochelari.

Am aflat și că „din reciclarea bateriilor rezultă fracție feroasă, fracție neferoasă, masă neagră, hârtie și plastic. De exemplu, dintr-o tonă de baterii alcaline, pot fi recuperate până la 300 kg de zinc și compuși de zinc și 200 kg de aliaj pe bază de fier și nichel care pot fi reutilizate la fabricarea unor obiecte de uz casnic.”

Bateriile cu plumb pot fi reciclate la nesfârșit, deoarece procesarea plumbului nu degradează în vreun fel componenta, care poate fi reîntrebuințată de câte ori este nevoie.

Totuși, reciclarea bateriilor are și ea un efect asupra mediului înconjurător, în funcție de bateriile pe care le procesăm. Deși există companii în Europa care investesc în fabrici sustenabile de reciclare, spune Elena, acesta nu este un proces din care să nu rezulte poluare.

Pentru bateriile complexe, cum ar fi cele realizate din mai multe componente, procesul de reciclare este și el mai complicat, însă toate bateriile sunt și ar trebui să fie reciclabile, a comunicat președintele SNRB pentru Green Start-Up.

Reprezentanta Asociației a adăugat că „SNRB colaborează cu reciclatori atât din România, cat și din Germania, Franța sau Turcia pentru a putea îndeplini obiectivele asumate in ceea ce privește reciclarea.” Astfel, reciclările mai complexe se realizează în afara țării.

Valul nou de mașini electrice înseamnă că munca serioasă abia acum începe

Unul dintre obiectivele UE legate de viitorul adopției de mașini cu baterii implică un număr de aproximativ 30 de milioane de mașini electrice pe drumurile Europei până în 2030.

Din acest motiv, SNRB colaborează și cu producătorii auto și companiile din industrie, care pot asigura o cotă mare din celulele care sunt reciclate în prezent sau care vor fi reciclate în viitor.

Datorită promisiunii de a avea un sistem de transport fără emisii și pentru a ne asigura că bateriile nu vor contribui la poluarea mediului, România a devenit parte a unei organizații europene care își propune să găsească soluții pentru reciclarea sau reîntrebuințarea bateriilor cu litiu din Europa, numită RENEOS.

Sursă foto: Ronald Berger

În ce privește unul dintre obiectivele RENEOS, acesta face referire la reglementările aduse în discuție la începutul acestei analize, astfel că reprezentanții se asigură că obiectivele legate de colectare și reciclare sunt îndeplinite de toți terții.

Dat fiind faptul că 73% din bateriile care și-au depășit durata de viață trebuie colectate în toate statele membre UE până în anul 2030, Elena susține că acest lucru nu va face decât să accentueze procesul de educare al populației despre cum să separe bateriile de alte fluxuri de deșeuri și de a găsi noi moduri prin care să îi încurajeze să le lase la coșuri speciale pentru colectare.

Următorii pași pentru SNRB

Reglementările implementate de curând de oficialii europeni implică mai multe lucruri decât cele menționate aici, cum ar fi și un pașaport pentru baterii sau reproiectarea anumitor produse pentru a face bateriile mai accesibile pentru reparații sau înlocuiri. Date fiind toate acestea, specialiștii SNRB ne-au comunicat că ei vor depune eforturi mai mari, atât la nivel național, cât și în cadrul organizațiilor în care lucrează, pentru a dezvolta sisteme de colectare, sortare și reciclare mai sofisticate.

De asemenea, misiunea de a informa și educa populația și companiile va continua și ea, cu programe adaptate directivelor în vigoare la momentul respectiv.

Deși pare a fi o industrie nișată, Elena a concluzionat menționând importanța colectării și reciclării bateriilor pentru mașini electrice, dar nu numai, întrucât acesta va fi un pas mare către o economie circulară și un viitor verde. Dacă vrem să conducem la un moment dat doar mașini cu emisii reduse, nu va trebui să ne facem griji doar în privința sursei de proveniență a curentului care intră în baterii, dar și ce se va întâmpla cu acestea odată ce au finalizat maratonul.