După cum am explicat mai pe larg în articolul nostru introductiv, termenul „solarpunk” a fost folosit pentru prima oară într-un blog din 2008 numit „De la Steampunk la Solarpunk” și este un gen de ficțiune și o mișcare socială care se concentrează pe energie regenerabilă, viața în armonie cu natura și un viitor mai bun imaginat prin ambele.

Andrew Sage (@andrewism), un youtuber cu peste 200.000 de abonați, care vorbește adesea despre subiectul Solarpunk, ne-a povestit pe larg despre acest concept și despre cum ar putea arăta un viitor oraș Solarpunk. Am descoperit și companii care integrează acest concept în business-urile lor actuale, precum și un prim prototip de oraș Solarpunk.

Solarpunk pune accent pe obiectele realizate manual, pe economie circulară, reutilizarea de materiale și pe comunitate, iar aspectul „punk” provine din natura sa anti-autoritate, anti-capitalistă, care prioritizează bunăstarea planetei.

Tehnologiile verzi, orașele accesibile pietonilor, vegetațiile bogate și lumina solară sunt elemente frecvente ale esteticii solarpunk. Dar până ajungem în acel punct, unde un gen science-fiction ar putea să devină standardul nostru de viață, am vrut să aflăm ce putem încorpora din această mișcare în viața noastră de zi cu zi în prezent, și cum ar arăta un astfel de oraș în lumea noastră actuală.

Ce își dorește comunitatea Solarpunk

O societate solarpunk își propune să fie în egală măsură comunitară, durabilă și avansată din punct de vedere tehnologic. Conform Build In, câteva dintre temele de bază abordate de acest curent sunt frumusețea estetică, descentralizarea rețelelor sociale și conștientizare ecologică și proiectarea pe termen lung.

Comunitatea respinge pesimismul cyberpunk-ului, o mișcare similară care pictează viitorul ca pe o distopie controlată de corporații și degradată, unde criza climatică a acaparat lumea.

După cum este spun într-un manifest scris colectiv de comunitatea online solarpunk, „în timp ce lumea noastră fierbe de calamități, avem nevoie de soluții, nu doar de avertismente”.

Deși poate părea utopic și idealist, Solarpunk încearcă să răspundă la întrebări reale, puse din ce în ce mai des în lumina crizei climatice și ecologice în desfășurare; cum arată cu adevărat o lume sustenabilă și cum ajungem acolo?

Pentru a afla mai multe despre cum percep oamenii acest lucru, l-am contactat pe Andrew Sage (@andrewism), un youtuber cu peste 200.000 de abonați, care vorbește adesea despre subiectul Solarpunk.

El ne spune că a descoperit pentru prima dată termenul de Solarpunk pe Tumblr și că a rezonat imediat cu el, ca fiind ceva pentru care merită să speri și pe care să îl pui în practică în viața de zi cu zi.

„În loc să privesc viitorul doar ca pe o prăbușire inevitabilă, solarpunk mă ajută să îl revăd ca pe unul al adaptării continue și al creativității umane. Așa că sunt mereu în căutare de modalități de a mă adapta și de a-mi redesena drumul ca răspuns la condițiile în schimbare ale lumii noastre.”

Cât despre metode prin care putem să implementăm acest curent în viața noastră, Andrew ne spune să construim pe ceea ce există deja și să ne uităm la energia regenerabilă la scară mică (precum panourile solare pentru locuințe), la grădinile comunitare și la practicarea reparării și reutilizării. Să schimbăm cultura în direcția reparării, revalorificării și aprecierii obiectelor realizate manual sunt practici mici, dar accesibile și ceva de pe urma căruia putem vedea beneficii pe termen scurt și mediu.

„Cred că poți privi solarpunk-ul ca pe o reconectare cu natura, comunitatea și sinele. Te îndeamnă să fii mai conștient de modul în care consumi (să gândești local, să faci lucruri singur, să repari), să cooperezi cu ceilalți (grădini, schimburi de abilități, biblioteci) și să practici creativitatea pentru a ne face viețile mai pline de bucurie și mai sustenabile.”

Companii care au adoptat principiile Solarpunk

Cu toate că un viitor cu totul și cu totul Solarpunk este departe, există numeroase companii care se încadrează în acest gen, fie că este vorba de etică sau de practicile companiei. Spre exemplu, compania Verne Global oferă servicii de centre de date, are sediul într-un campus din Islanda alimentat 100% cu energie regenerabilă.

Directorul tehnologic al companiei, Tate Cantrell, spune pentru BBC că peisajul aproape supranatural al Islandei se potrivește perfect cu solarpunk.

„Etosul solarpunk îmbrățișează tehnologia care se integrează în mediu, iar tehnologia alimentată de energie regenerabilă este literalmente o parte a economiei circulare - una care elimină risipa prin utilizarea continuă a resurselor. Această sinergie face ca energia regenerabilă să fie o manifestare foarte reală a unui viitor solarpunk.”.

Un alt exemplu vine de la Daniel Egger, directorul comercial al Climeworks, o companie elvețiană care captează dioxidul de carbon direct din aer prin folosirea de mașini alimentate cu energie regenerabilă sau energie provenită din deșeuri.

Există și compania canadiană Carbon Upcycling Technologies (CUT), care este una dintre organizațiile care folosesc solarpunk pentru a-și comunica viziunea. Tehnologia reactorului său permite descompunerea materialelor și absorbția de CO2, care creează aditivi îmbunătățiți pentru beton.

În 2020, CUT a lansat un brand pentru consumatori, Expedition Air, care vinde produse precum tablouri și tricouri realizate din materiale rezultate prin captarea carbonului. Este o inițiativă cu rădăcini în mișcarea Solarpunk și bazată pe un program numit „Artist in Residence”.

Almere: cum arată un oraș Solarpunk

Acum că înțelegem fragmentele Solarpunk pe care le găsim în jurul nostru, cum se pot ele contura pentru a forma un oraș cu adevărat verde?

În formatul ideal, schimbările arhitecturale s-ar alinia cu ilustrațiile artistului Dustin Jacobus, unde blocurile care găzduiesc birouri se pot susține cu energie regenerabilă proprie, fiind conectate printr-o serie de drumuri elevate, circulare, și parcări care au fost transformate în grădini.

Cu toate acestea, un astfel de oraș nu este atât de ficțional pe cât ne imaginăm. Putem să găsim chiar în Țările de Jos, într-un oraș numit Almere, ceea ce este numit „primul oraș Solarpunk din lume”, nu numai de membrii ai comunității, cât și de site-uri precum BlueLabyrinths.

Almere a fost creat prin readucerea la suprafața mării a unei bucăți de pământ dintr-un motiv simplu: creșterea populației din Amsterdam și dorința de a nu construi locuințe peste spațiile verzi deja existente.

Acum, Almere este pe locul 8 ca populație în Țările de Jos, are de 100% mai mult spațiu verde per locuitor decât orice alt oraș olandez și funcționează pe bază de „nuclee”, adică are la bază comunități mici, unice, cu identitate proprie, care sunt legate prin infrastructură, dar care sunt delimitate de râuri, parcuri sau terenuri agricole unde se produc diverse alimente.

Deci, pe măsură ce populația globală se îndreaptă rapid spre pragul estimat de 8,5 miliarde de oameni până în 2050, cererea de energie și nevoia de astfel de orașe crește proporțional.

Solarpunk pune accentul pe energia solară, care este accesibilă, rentabilă, și care poate să fie fezabilă pe viitor, chiar și cu criza climatică actuală. Această mișcare își dorește folosirea energiei solare nu numai pentru energie regenerabilă, dar și pentru industrii precum transport: vehicule electrice, stații de încărcare solară, autobuze și trenuri care pot funcționa pe bază de energie curată, care să ne reducă amprenta de carbon.

O viziune similară cu principiile Solarpunk este cea a orașului pietonal sau a „orașului de 15 minute”, unde toate nevoile de bază - precum un magazin, un spital, o farmacie sau o școală – ar trebui să fie la distanță de mers pe jos, pentru a încuraja astfel mijloacele de transport alternative în locul dependenței de mașini, a îmbunătăți starea fizică și emoțională a populației și a reduce amprenta de carbon, poluarea aerului și poluarea fonică.