Astfel, potrivit Reuters, UE a aprobat într-o primă formă obligativitatea ca, până în 2027, firmele să ajungă să aibă cel puțin 40% femei în firme, angajate pe roluri non-executive, sau 33% femei în funcții de conducere. Decizia miniștrilor muncii și protecției sociale din statele membre UE va merge în Parlamentul European pentru discuții și aprobarea finală, urmând să stea la baza unei legi.

Aceasta este cea mai recentă tentativă a reprezentanților statelor membre UE de a lua o decizie în privința unei legi care stagnează de ceva ani buni.

Această lege ar urma să se aplice firmelor care sunt listate pe bursă sau care au cel puțin 250 de angajați. Se estimează că, odată dată, această lege ar putea afecta cel puțin 2.300 de firme din Uniunea Europeană, și 450 de milioane de persoane.

În afara obloigativității companiilor de a rezolva problema inegalității de gen din piața muncii, legea nu vine și cu sancțiuni pentru firmele care nu vor îndeplini cerințelele acesteia.

Inegalitățile dintre femei și bărbați pe piața muncii s-au accentuat în timpul pandemiei, ștergând cel puțin doi ani din progresul înregistrat în ultimul deceniu, potrivit raportului PwC "Women in Work Index", care arată că acum vor fi necesari ani și chiar decenii pentru a reduce decalajele.

Responsabilitățile legate de îngrijirea copiilor și de munca domestică au jucat un rol semnificativ în determinarea femeilor să părăsească piața muncii, mai arată raportul.

Estimările arată că vor fi necesari 33 de ani pentru ca rata de participare a femeilor la forța de muncă să o egaleze pe cea de 80% a bărbaților, nouă ani pentru a egala rata actuală a șomajului din rândul bărbaților și 63 de ani pentru a elimina diferența de salarizare.

Rata de participare a femeilor din România la piața muncii este tot printre cele mai mici din UE (~55%), existând o corelație dovedită între ponderea de femei angajate și decalajul salarial. Acolo unde procentul femeilor active pe piața muncii este mic, de obicei, participarea se datorează categoriilor educate, cu potențial de câștig salarial mai mare, ceea ce influențează media.

Sectorul public (care reprezintă aproximativ un sfert din populația angajată a României) este dominat de femei, atât numeric, cât și din punct de vedere salarial, fiind unul dintre puținele sectoare cu decalaj negativ (femeile câștigă, în medie, mai mult decât bărbații).