Potrivit publicației The Guardian, studiul realizat de universitatea din Queensland analizează peste 3.800 de recifuri individuale și explorează modul în care coralii pot răspunde biologic la creșterea temperaturilor oceanelor. Rezultatele oferă un mesaj de prudență, dar și o doză de speranță, în contextul în care reciful a fost afectat de multiple episoade de albire în ultimii ani.

Scenarii de evoluție: între colaps și recuperare

Conform analizei, dacă încălzirea globală este limitată la +1,5°C, acoperirea coralilor ar putea scădea cu aproximativ 50% până în 2040, urmând o perioadă critică de declin accentuat.

Totuși, menținerea încălzirii sub +2°C ar permite refacerea parțială a recifului până la sfârșitul secolului, prin procese naturale de regenerare și migrație a speciilor rezistente la căldură.

În scenariul contrar, al unei încălziri de aproximativ +2,8°C - similar traiectoriei actuale a emisiilor globale - reciful ar putea pierde semnificativ din acoperirea coralilor până în 2100. Această perspectivă ar însemna prăbușirea unuia dintre cele mai complexe ecosisteme de pe planetă.

Refugii climatice și oportunități de conservare

Cercetătorii au identificat și așa-numitele „refugii climatice”, adică regiuni unde temperaturile apei sunt mai stabile și care pot deveni surse esențiale de repopulare a coralilor. Aceste zone ar putea juca un rol cheie în refacerea recifului, însă eficiența lor depinde de limitarea încălzirii globale.

Studiul sugerează că eforturile de restaurare locală, cum ar fi cultivarea coralilor rezistenți la temperaturi ridicate și replantarea lor, pot contribui la menținerea biodiversității, dar nu pot compensa efectele unei încălziri necontrolate.

Deși reciful se află în Australia, concluziile cercetării sunt relevante la nivel global. Ecosisteme similare din Marea Mediterană, Caraibe sau Oceanul Indian sunt deja afectate de albirea coralilor, iar evoluția lor depinde direct de măsurile climatice internaționale.