Grupul LEGO a dezvăluit concluziile unui nou studiu realizat la nivel global care analizează tendințele sociale ce afectează încrederea creativă a copiilor.

Acesta arată că presiunea perfecțiunii și vocabularul cotidian reprezintă un risc, în special pentru fete, pentru că le reduce posibilitățile de a-și atinge potențialul creativ maxim.

În urma unui sondaj efectuat în 36 de țări, la care au luat parte peste 61.500 de părinți și copii cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani, datele susțin nevoia unei schimbări societale care să le ajute pe fete să-și îndeplinească aspirațiile creative prin joacă nestingherită. Cercetătorii au constatat că fetelor le este înăbușită încrederea creativă de mici (începând de la 5 ani).

La această vârstă fragedă, trei sferturi (76%) dintre fete la nivel global (75% în România) se simt încrezătoare în creativitatea lor, dar acest lucru scade pe măsură ce cresc, și două treimi dintre fete (71% în România) nu se simt confortabile să își împărtășească ideile. Acest lucru este agravat de povara perfecționismului și de anxietatea provocată de frica de a face greșeli (72% la nivel global și 69% în România).

Părinții sunt de acord: 71% dintre ei (67% în România) spun că fetele se abțin mult mai des din a-și dezvolta ideile, din cauza acestor presiuni.

Jennifer Wallace, autor și cercetător în domeniul parentingului la Harvard, spune: „Când copiii se tem de eșec, își pierd dorința de a explora și de a gândi neconvențional. Ceea ce are un impact asupra dezvoltării unei abilități cruciale - încrederea creativă – și acest lucru se poate transmite până la vârsta adultă. Încrederea creativă reprezintă siguranța că poți genera idei singur, îți poți asuma riscuri și poți contribui cu soluții unice fără teama de eșec. S-a constatat că este o piatră de temelie a bunăstării, crescând stima de sine, reducând stresul și ridicând nivelul de fericire, fiind și o abilitate de top care va fi căutată de angajatorii din viitor, conform Forumului Economic Mondial. Având în vedere că peste trei sferturi dintre fete își doresc să lucreze în industriile creative, acest lucru întărește nevoia urgentă de schimbare."

Presiunea perfecțiunii și de ce contează limbajul

Mai mult de 3 din 5 fete (75% în România) declară că se simt presate de mesajele despre perfecțiune transmise de societate. Deși este o problemă care îi afectează pe toți copiii, atât părinții, cât și cei mici recunosc faptul că fetele se confruntă cu presiuni mai mari pentru a fi perfecte și se tem mai des să nu facă greșeli.

Vestea bună este că prin simpla schimbare a limbajului nostru putem contribui la un viitor mai bun. Studiul arată că limbajul cotidian contribuie la inhibarea exprimării libere și creative a fetelor.

De fapt, aproape două treimi dintre fetele cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani (73% în România) spun că limbajul pe care îl aud le determină să se teamă că vor face greșeli, să simtă că nu ar trebui să exploreze sau le întărește această nevoie de a fi perfecte.

Rezultatele studiului evidențiază o altă prejudecată socială semnificativă care afectează în mod inegal fetele: părinții au observat o tendință în care rezultatele creatorilor de gen masculin și feminin sunt evaluate prin exprimări diferite și predominante.

Mai exact, societatea este de aproximativ 7 ori mai predispusă (la nivel global) să atribuie termeni precum „dulce” (52% în România), „drăguță” (32% în RO), „simpatică” (40% în RO) și „frumoasă” (34% în RO) exclusiv fetelor. În timp ce în cazul băieților, în România lucrurile arată astfel: „dulce” – 8%, „drăguț” – 23%, „simpatic” – 13%, „frumos” – 11%.

Apoi, termeni precum „curajos” (39% în România), „cool” (23% în RO), „genial” (35% în RO) și „inovator” (28% în RO) sunt de două ori mai întâlniți în exprimările referitoare exclusiv la băieți, la nivel mondial. Dar în cazul fetelor, iată cum sunt folosiți termenii în România: „curajoasă” – 14%, „cool” – 17%, „genială” – 14%, „inovatoare” – 14%.

Datele arată, de asemenea, că peste jumătate dintre copii cred că adulții ascultă mai mult ideile creative ale băieților decât cele ale fetelor (54% în România). De asemenea, 68% dintre părinți (63% în România) sunt de acord cu faptul că societatea ia mai în serios creativitatea masculină decât cea feminină.

”Ceea ce spunem se înrădăcinează de la vârste fragede. Limbajul care promovează prejudecățile întărește rolurile tradiționale de gen, limitând creativitatea fetelor și perpetuând inegalitățile sistemice. Această clasificare în categorii limitate valorizează estetica în detrimentul inovației. Acest lucru înăbușă încrederea fetelor și le limitează oportunitățile în domeniile dominate de bărbați. Combaterea acestor prejudecăți este esențială pentru a promova o societate incluzivă în care fetele își pot explora pe deplin potențialul creativ. Fiecare fată merită libertatea de a-și explora creativitatea fără teamă sau presiune”, spune Wallace.

Fetele însele confirmă acest lucru: opt din zece (94% în România) spun că le-ar fi mai puțin frică să încerce lucruri noi dacă greșelile ar fi lăudate mai des ca oportunități de învățare, 89% (95% în România) s-ar simți totodată mai încrezătoare în a-și arăta munca și ar aprecia progresul în locul perfecțiunii.

Nouă din zece (98% în România) ar avea mai multă încredere în sine, dacă adulții s-ar concentra mai mult pe procesul creativ al muncii lor în loc de rezultatul final, 86% dintre ele (90% în România) recunoscând că acest lucru le-ar face să se simtă mai puțin îngrijorate în privința greșelilor. Mai exact, fetele declară că sunt încurajate de complimente care cultivă creșterea și evoluția, cum ar fi „imaginativă”, „curajoasă” și „inspirată”.

E timpul să ne jucăm, e timpul să ne distrăm

Nouă din zece părinți (92% în România) spun că joaca îi ajută pe copii să se exprime mai bine, le crește încrederea în sine, îi încurajează să experimenteze, le dezvoltă încrederea creativă și le oferă un spațiu sigur pentru a explora și experimenta fără teama de eșec.

Opt din zece copii (93% în România) simt că pot fi ei înșiși când se joacă - sunt mai puțin îngrijorați că vor greși și că vor fi judecați (85% la nivel mondial și 88% în România), și totodată se simt mai încrezători în a-și împărtăși ideile și munca creativă atunci când se joacă (88% la nivel global și 92% în România).

Sistemul LEGO in Play este foarte apreciat de fete ca o modalitate de a experimenta (90% la nivel mondial și 94% în România). Este de notat faptul că 83% dintre ele (85% în România) spun că joaca cu piese LEGO le ajută să-și depășească frica de a greși, 87% (92% în România) se simt mai încrezătoare în abilitățile lor creative și 84% (88% în România) consideră că le ajută să înțeleagă faptul că progresul este mai important decât perfecțiunea.

Părinții împărtășesc aceste convingeri, peste opt din zece (89% în România) adăugând totodată că joaca cu piese LEGO îi ajută pe copiii lor să aprecieze greșelile ca fiind o parte firească a procesului creativ.

Cu toate acestea, deși părinții percep marca LEGO ca un bun exemplu de brand care respectă inclusivitatea, 61% dintre aceștia (64% în România) încă consideră că joaca cu piese LEGO este mai relevantă pentru băieți decât pentru fete.