Titlul de Capitală Verde Europeană pentru anul 2026 nu a fost încă acordat, astfel că municipalitățile europene se luptă într-o manieră civilizată și sustenabilă pentru a dovedi că merită distincția de campion „verde”. Deși sunt unice, orașele europene împărtășesc destul de multe similarități și pot împrumuta mai multe metode pentru a asigura cea mai bună calitate a vieții cetățenilor.

Dar cum a reușit Vilnius, capitala Lituaniei, să ducă lucrurile mai departe, astfel încât să devină Capitala Verde Europeană a anului 2025? Am discutat cu autoritățile Municipalității Orașului Vilnius pentru a afla mai multe despre succesul lor și despre cum chiar capitala României ar putea fi unul dintre viitoarele orașe cu o poveste de succes în sustenabilitate.

Cum este cazul multor țări și orașe est-europene ieșite de câteva decenii din comunism, povestea Vilnius începe cu ultimul deceniu din secolul trecut, după mai mulți ani în care Uniunea Sovietică și-a impus punctul de vedere asupra modului în care orașul a fost dezvoltat. Fiind cu 45 de ani în urma orașelor vest-europene, după cum ne-au spus chiar oficialii Municipalității, au fost multe proiecte de recuperat și chiar mai multe inovații necesare pentru ca orașul să rămână relevant în cursa pentru dezvoltare sustenabilă.

Însă există un avantaj atunci când începi mai târziu, anume faptul că poți vedea ce a mers bine și ce nu a prins, dar și ceea ce ar putea urma, astfel încât să eviți greșelile comune.

Eficiența energetică este principalul stâlp al unui oraș verde

În mod evident, o prioritate a fost modernizarea anumitor părți din oraș. Implementarea energiei solare și renovarea infrastructurii de încălzire s-au numărat printre prioritățile administrațiilor din Vilnius.

Cel mai recent efort în acest sens a avut loc în anul 2022, când Banca Europeană pentru Investiții (EIB) și AB Vilniaus Šilumos Tinklai (VŠT) au semnat un acord cu o valoare totală de 43 de milioane de euro pentru a permite modernizarea sistemului de termoficare a orașului. După cum ne-am putea imagina, este important pentru un oraș aflat în proximitatea Mării Baltice ca sistemul de termoficare să facă față, iar cetățenii să aibă căldură în locuințe.

„Acest lucru a dus nu doar la prinderea din urmă a orașelor europene mai dezvoltate, dar și la implementarea de soluții mai inteligente, moderne și sustenabile. Este important să înțelegem și contextul global al schimbărilor climatice pentru ca un oraș să poată deveni neutru din punct de vedere climatic într-un timp cât mai scurt posibil, dar și pentru a deveni independent energetic”, au declarat autoritățile din Vilnius pentru Green Start-Up.

Una dintre multele blocuri comuniste din Vilnius, aflat pe Strada Justiniškiᶙ, a fost renovată în anul 2016 pentru a deveni eficientă din punct de vedere energetic, pentru a oferi un confort termic mai bun locatarilor, dar și un stil de viață mai aproape de modernitate. Au fost montate chiar și lifturi mai eficiente energetic pentru a reduce consumul de electricitate. Termopanele, ușile metalice și sistemele de ventilație cu recuperare de căldură au fost și ele implementate în clădirea respectivă. În plus, terasa, pereții și subsolul au fost complet renovate și ele pentru a nu compromite eficiența.

Made in Vilnius sugerează că orașul se mișcă rapid când vine vorba de renovarea blocurilor, astfel că 300-400 dintre acestea sunt anvelopate anual. Îmbunătățirea eficienței energetice a acestor clădiri ajută și când vine vorba de reducerea nevoii de agent termic suplimentar, pentru că acest lucru ajută la întreținerea rețelei de termoficare, dar contribuie și la un confort termic sporit pentru locatari.

La celălalt capăt avem Bucureștiul, care poate face progrese mari în acest sens. În anul 2022, autoritățile capitalei României a reușit anveloparea a 300 de blocuri, majoritatea în Sectoarele 2, 3 și 1. Aceasta este de fapt una dintre problemele principale ale Bucureștiului, anume împărțirea pe sectoare, fiecare cu primarul lui, care are o viziune diferită, dar și un spațiu foarte diferit de administrat.

Legat de rețeaua de termoficare a Bucureștiului, aceasta este cu mult în urma celei din Vilnius. Având a doua cea mai mare rețea de termoficare din lume, după cea din Moscova, cei 4.000 de kilometri de țevi din București au nevoie urgentă de înlocuire, fiindcă nu s-au făcut mari progrese în acest sens în ultimele decenii.

Autoritățile din București au de multe ori nevoie de mai mult timp pentru a duce la capăt lucrările de modernizare care pot fi făcute mai rapid în alte orașe sau țări, iar pentru a moderniza întreaga rețea de termoficare, ei susțin că ar fi necesari 20 de ani.

Un sistem de transport verde pentru Capitala Verde Europeană

Soluțiile sustenabile de transport sunt un alt aspect important pentru orașele care vor să își reducă amprenta de carbon cât mai mult posibil. Vilnius a făcut investiții în acest sens, achiziționând troleibuze „verzi” și moderne pentru sistemul de transport public al orașului.

Cu împrumuturi în valoare de 38 de milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, operatorul de transport public din Vilnius a decis să achiziționeze anul trecut 91 de troleibuze cu baterii ce pot fi operate atât cu ajutorul liniilor de tensiune, cât și pe baterii, la nevoie. Troleibuzele moderne ar putea ajuta orașul să își reducă amprenta de carbon din transport cu 2.240 de tone anual.

În plus, până în 2026, Vilnius vrea să avanseze și mai mult către un sistem public de transport sustenabil și să utilizeze autobuze pe hidrogen, care să fie mai versatile decât modelele pe baterii, date fiind timpul mult mai redus de alimentare și lipsa bateriilor, care adaugă o amprentă suplimentară de carbon.

Dacă te întrebi de unde va proveni hidrogenul necesar operării acestor mijloace de transport, chiar Lituania se va ocupa de producția și furnizarea sa.

Pentru a deveni independentă din punct de vedere energetic, țara baltică vrea să producă suficient hidrogen verde pentru a-și acoperi întreg necesarul energetic până în 2050, dar să și exporte surplusul energetic. Lituania ar putea consuma 24 de terawați-oră de hidrogen și ar putea avea o capacitate proprie de electroliză de 8.5 gigawați.

„Pe tot parcursul nostru, am fost inovatori, rapizi și flexibili cu privire la deciziile care ne-au pus pe harta orașelor verzi și sustenabile”, ne-au comunicat autoritățile din Vilnius.

Bucureștiul are în prezent 130 de autobuze hibrid și a comandat 100 de modele complet electrice, dintre care unele chiar circulă în prezent pe străzile capitalei, astfel că transportul public s-a îmbunătățit semnificativ și la noi în ultimii ani.

Municipiul București a comandat și 100 de troleibuze electrice cu baterii care au o autonomie de 20 de kilometri, pentru a înlocui modelele care nu mai corespund cu cerințele unui sistem de transport public just.

Nu în ultimul rând, autoritățile bucureștene au comandat și 100 de tramvaie noi, dintre care multe sunt în prezent în circulație și oferă un spor de confort, spațiu și un număr mai mare de scaune pentru sutele de călători care le utilizează zilnic.

O varietate de îmbunătățiri aduc armonie generală

O capitală verde europeană nu este doar despre eficiența clădirilor sau a sistemului de transport, ci mai degrabă despre un ecosistem de măsuri sustenabile care să contribuie la starea de bine generală a populației.

„În ultimii 30 de ani, Vilnius s-a schimbat incomparabil și au existat o multitudine de inițiative și măsuri implementate în acest oraș pe care le putem include în aplicația noastră pentru titlul de Capitală Europeană Verde”, au declarat autoritățile capitalei Lituaniei.

Acestea menționează că „s-a făcut un progres remarcabil pentru îmbunătățirea infrastructurii de termoficare a orașului, unități de tratare a apei reziduale, dar și pentru a reduce în general emisiile de carbon.”

Orașul a investit foarte mult și în infrastructura pentru biciclete, adăugând astfel peste 100 de kilometri de piste pentru biciclete pe străzile din Vilnius, dar și ceea ce oficialii numesc „standardul străzilor din Vilnius” la nivelul întregului oraș, care prioritizează lucruri precum spațiile verzi, pietonii și bicicliștii. Prin comparație, Bucureștiul are în prezent doar 32.5 kilometri de piste pentru biciclete care de multe ori sunt utilizate și de către vehiculele motorizate cu patru roți.

Înapoi la Vilnius, „peste jumătate din teritoriul orașului este acoperit de spații verzi, parcuri, păduri și delte pline de biodiversitate, unde încurajăm cetățenii să desfășoare activități educaționale și de timp liber.”

Vilnius are aproape 125 de metri pătrați de spațiu verde per cap de locuitor, unul dintre cele mai dense din Europa, în vreme ce Bucureștiul se află de departe în coada clasamentului. Doar puțin peste 7 metri pătrați de spațiu verde sunt alocați fiecărui locuitor al Bucureștiului care își dorește să petreacă timp liber în natură.

Sfaturi de sustenabilitate de la liderii „verzi” europeni

Ce pot face celelalte orașe est-europene, precum Bucureștiul, pentru a deveni la fel de sustenabile precum Vilnius sau pentru a intra pe calea către un viitor fără emisii? Autoritățile capitalei Lituaniei ne-au dat câteva sfaturi care ne-ar putea ajuta să fim următorii pretendenți la titlul de Capitală Europeană Verde, prima sugestie fiind să facem pași mici.

„Majoritatea orașelor est-europene se confruntă cu probleme similare cu ale orașului Vilnius - infrastructură depășită, terenuri neîngrijite, un sector energetic bazat pe combustibili fosili, străzi destinate în principal mașinilor, lipsa spațiilor verzi și altele”, au declarat pentru Green Start-Up oficialii din Vilnius.

Pentru că fiecare oraș este unic în ce privește poziția geografică, punctele forte și cele slabe, dar și cultura, nu există o rețetă sigură pentru succes, mai ales dacă vorbim despre două municipalități aflate la mii de kilometri distanță.

Și chiar dacă vorbim despre un singur oraș, reprezentanții din Vilnius sunt de părere că este de datoria fiecărui cartier să își găsească soluțiile potrivite și adaptate pentru nevoile sale.

„Acesta este unul dintre principiile de bază ale planificării urbane din Vilnius - fiecare cartier cu ale lui, ceea ce înseamnă că soluții individuale trebuie aplicate pentru modernizarea fiecărui cartier învechit și că toți cetățenii trebuie să aibă acces imediat la orice serviciu, indiferent de locul în care aceștia se află”, spun experții din Vilnius.

Pașii mici pe care îi putem face pentru a deveni mai sustenabili în comunitățile noastre se află în protejarea și extinderea spațiilor verzi. Plantarea copacilor acolo unde este posibil, proiectarea de străzi care să favorizeze pietonii și bicicliștii sunt și ele moduri prin care putem face orașul să respire și să îl dăm înapoi locuitorilor. Să renunțăm la mașina personală în favoarea transportului public sau a bicicletei ne poate ajuta pe toți să avem orașe mai puțin aglomerate și poluate.

În cele din urmă, „pentru a rezuma totul, viziunea orașului Vilnius se rezumă la trei aspecte importante:

  • Un nivel ridicat de fericire - starea de bine a cetățenilor și fericirea lor sunt prioritare când vine vorba de schimbare și de evaluarea progresului.
  • O viață mai lungă - se referă nu doar la sistemul de sănătate și serviciile sociale, ci și la mediul înconjurător dintr-un oraș.
  • Deplasări scurte - toate serviciile trebuie să fie disponibile în apropierea locuinței, iar infrastructura trebuie gândită pentru oameni, nu doar pentru mașini.

Comunicarea este esențială pentru a încuraja adoptarea schimbării

Nu este ușor să faci schimbări într-un oraș, însă poate la fel de dificil este să comunici schimbările populației. Acesta este unul dintre lucrurile pe care ni le-au precizat autoritățile din Vilnius și pe care le-au observat pe parcursul lor către sustenabilitate.

Totuși, ei spun că ceea ce ajută oamenii să accepte schimbarea este conștientizarea. Ei sugerează că „doar prin recunoașterea consecințelor negative cum ar fi poluarea din trafic și oferirea unei alternative viabile, adică un transport public curat și confortabil, poate încuraja oamenii să își schimbe obiceiurile.”

Unul dintre motivele care stă în spatele poveștii de succes din Vilnius se află în faptul că cetățenii sunt implicați în mod direct în planificarea orașului. Astfel, cetățenii pot alege ce proiecte își doresc să vadă implementate, fie că vorbim de mai multe spații verzi sau mai multe parcări, iar soluțiile de compromis sunt mai acceptabile atunci când toată lumea și-a expus punctul de vedere.

„Este important să înțelegem faptul că orașul este locul în care se adună nevoile diferite (niciun oraș nu este diferit din acest punct de vedere), astfel trebuie să discutăm ferm și sincer pentru a afla ce este cu adevărat necesar pentru oameni și pentru oraș”, au împărtășit cu Green Start-Up oficialii Administrației din Vilnius.

De asemenea, dacă vorbim despre lucrurile care fac un oraș să se încadreze în categoria „verde”, există mai multe lucruri care contribuie la acordarea acestui titlu și nu sunt toate despre spațiile verzi. Reprezentanții capitalei Lituaniei ne-au comunicat că este vorba mai mult despre ambiția generală de a deveni mai sustenabil, mai eficient energetic, dar și despre a implica cetățenii în schimbare.

Ca un ultim sfat pentru călătoria spre sustenabilitate și autosuficiență a Bucureștiului, Administrația din Vilnius ne transmite că „nu ar trebui să ne fie teamă să facem pași îndrăzneți către sustenabilitate, dar să experimentăm și să implicăm cetățenii în măsurile sustenabile.”

Numită Capitală Europeană Verde pentru anul 2025, Vilnius vrea să continue misiunea pe care și-a asumat-o și își dorește să devină municipalitate complet net-zero până în 2030, o realizare importantă pentru orice oraș est-european.