Un raport al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), citat de The Guardian, arată că dezastrele climatice au forțat aproximativ 250 milioane de oameni să-și părăsească locuințele în ultimii 10 ani. Aceasta echivalează cu peste 70.000 de persoane pe zi nevoite să se mute din cauza inundațiilor, secetelor, furtunilor sau a creșterii nivelului mării.

Raportul, prezentat la începutul lunii noiembrie 2025, oferă cea mai amplă analiză globală de până acum a legăturii dintre schimbările climatice și deplasările umane și descrie fenomenul ca pe o „criză de protecție umană de proporții globale”, în care efectele climatice amplifică instabilitatea economică și socială.

Criza climatică – motorul ascuns al migrației globale

UNHCR subliniază două categorii majore de factori:

  • Evenimente climatice extreme, precum inundații, uragane, incendii de vegetație sau valuri de căldură prelungite, care provoacă evacuări rapide.

  • Procese lente, precum deșertificarea, eroziunea costieră sau salinizarea solurilor, care forțează relocări permanente din zone devenite nelocuibile.

Raportul notează că schimbările climatice acționează ca un multiplicator de risc, accentuând conflictele locale, insecuritatea alimentară și lipsa resurselor. Zonele cele mai afectate sunt Africa subsahariană, Asia de Sud și insulele din Pacific, unde creșterea nivelului mării amenință direct comunități întregi.

Țările vulnerabile, în prima linie a impactului

Peste 75% dintre persoanele deplasate trăiesc în state cu risc climatic ridicat și instituții slabe. Țările cu infrastructură precară primesc doar o mică parte din fondurile globale destinate adaptării. În 2024, doar în Chad, inundațiile au alungat peste 1,3 milioane de oameni din casele lor, potrivit datelor ONU. Cazuri similare au fost raportate în Bangladesh, Sudanul de Sud și Filipine.

Deplasările masive pun presiune pe infrastructură, servicii sociale și resursele naturale. Comunitățile gazdă, adesea la fel de vulnerabile, se confruntă cu lipsa apei, a locuințelor și a locurilor de muncă.

Raportul recomandă guvernelor creșterea finanțării pentru adaptare climatică, inclusiv pentru infrastructură rezilientă la dezastre, integrarea migrației climatice în strategiile naționale de dezvoltare și protecție socială și crearea unor mecanisme internaționale de recunoaștere pentru persoanele strămutate din motive climatice, care în prezent nu beneficiază de statut juridic clar.

Pentru a evita agravarea fenomenului, ONU cere ca la Conferința ONU privind Clima din 2025 (COP30) să fie adoptate angajamente clare pentru sprijinirea țărilor vulnerabile și pentru integrarea migrației climatice în politicile internaționale.