Potrivit publicației The Guardian, raportul Lancet Countdown on Health and Climate Change a fost realizat de University College London (UCL) împreună cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și peste 120 de instituții internaționale. Cercetătorii estimează că între 2012 și 2021, căldura extremă a provocat în medie 546.000 de decese anual, o creștere de 23% față de anii 1990.

Căldura extremă afectează sănătatea și economia globală

În ultimul deceniu, o persoană a fost expusă în medie la 19 zile de căldură periculoasă pe an, dintre care 16 zile au fost cauzate direct de activitatea umană. Raportul arată că în 2024 s-au pierdut ore de muncă echivalente cu milioane de locuri de muncă la nivel global, mai ales în sectoarele expuse la soare, cum ar fi agricultura și construcțiile.

Raportul critică dur politicile de sprijin pentru combustibilii fosili. În 2023, guvernele au acordat 956 miliarde dolari în subvenții pentru petrol, gaz și cărbune.

În același timp, băncile au finanțat sectorul cu 611 miliarde dolari doar în 2024. Autorii subliniază că producția planificată de combustibili fosili depășește de peste trei ori limitele compatibile cu obiectivul de +1,5°C al Acordului de la Paris.

Adaptarea sistemelor de sănătate - o cursă contra timpului

Deși unele țări au făcut progrese în reducerea poluării și în monitorizarea riscurilor de sănătate, adaptarea sistemelor medicale rămâne lentă. Autorii avertizează că multe state nu au planuri naționale eficiente pentru protejarea populației în fața valurilor de căldură.

Raportul subliniază că „plasarea sănătății în centrul acțiunii climatice reprezintă cea mai mare oportunitate de sănătate a secolului XXI”.

Printre soluțiile recomandate se numără investițiile în infrastructură urbană verde, acces sporit la servicii medicale în perioadele de caniculă și politici energetice care reduc dependența de combustibilii fosili.