Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a răspuns acestor întrebări la Climate Change Summit, eveniment ce a avut loc în București pe 19 octombrie.

„România are marea șansă să fie poziționată într-un punct optim pentru a beneficia de această revoluție energetică”, spune Sebastian Burduja, precizând totodată, că mixul energetic al țării noastre este unul foarte divers. Hidroenergia este una dintre principalele surse energetice ale României, aceasta acoperind o treime din necesarul energetic național, iar reactoarele nucleare de la Cernavodă asigură 20% din mixul energetic românesc.

Reprezentanții Ministerului Energiei mizează pe retehnologizarea reactoarelor nucleare ale centralei de la Cernavodă, dar și pe finalizarea construirii unităților 3 și 4, pentru suplimentarea fluxului de energie nucleară, considerată de unii experți ca fiind energie verde.

Totodată, România este a doua țară din lume care va folosi energie nucleară din reactoare modulare, după Statele Unite.

Primul astfel de sistem din România va fi instalat la Doicești, o localitate de lângă Târgoviște. Șase reactoare vor compune un întreg sistem, iar acest complex a fost finanțat cu 254 de milioane de dolari. Beneficiile nu sunt doar pentru sectorul energetic, iar 2.000 de locuri de muncă vor fi disponibile în cadrul acestui proiect, care va permite o reducere a emisiilor de carbon de 4 milioane de tone pe an.

Energia verde în România, o viziune vestică

Spre deosebire de alte țări din estul Europei, potrivit Ministrului Energiei, România a avut în anii 1970 viziunea de a se orienta către o tehnologie de energie nucleară de origine vestică, mai exact din Canada. Unul dintre principalele avantaje ale reactoarelor canadiene CANDU, folosite la Cernavodă, este acela că ele pot fi realimentate cu combustibil în timp ce acestea funcționează, ceea ce înseamnă că fluxul energetic nu se întrerupe.

Un alt avantaj pe care România îl are în prezent și pe care Sebastian Burduja îl subliniază este acela că există un buget generos pe care autoritățile de la noi îl pot folosi pentru modernizarea rețelei energetice, mai exact 18 miliarde de euro.

Energia solară și cea eoliană sunt două forme de energie regenerabilă care prezintă mare interes în România, iar țintele asumate față de Uniunea Europeană în ce privește capacitatea lor cumulează 950 MW putere instalată.

„Doar pe baza cererilor de până acum și în total am primit 742 de aplicații, credem că vom reuși să facem 3.500 MW, deci mult mai mult decât ne-am propus și asta înseamnă de fapt antrenarea fondurilor private”, completează Ministrul Energiei în România.

Prosumatorii, componenta cheie în tranziția energetică

Prosumatorul este cel care nu doar consumă energie din rețeaua electrică, ci și produce energie din surse regenerabile. Surplusul de energie regenerabilă realizat de către acesta este injectat în rețea, aplicându-se mecanismul de compensare cantitativă.

Află tot ce trebuie să știi despre ce înseamnă să fii prosumator din articolul nostru explicativ și care sunt lucrurile de care trebuie să ții cont înainte să îți instalezi panouri solare acasă.

Potrivit reprezentanților ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei), în 2022 erau 14.000 de prosumatori la nivel național, iar în iunie 2023 erau 77.000. Până la finalul lui 2023, oficialii ANRE estimează că România va avea 140.000 de prosumatori, care vor avea nevoie de o rețea energetică suficient de stabilă încât să susțină fluxul de energie ce va veni. Sebastian Burduja spune că estimările Ministerului Energiei arată că, până la finalul lui 2025, România ar putea avea 236.000 de prosumatori, iar până în 2030, cel puțin 350.000 de prosumatori.

„Este cert că sunt zone din țară în care deja rețeaua de distribuție a energiei electrice are probleme, are diferențe de tensiune și este un lucru cu care și alte state s-au confruntat. Noi acum trebuie să evităm să facem greșelile pe care alte state le-au făcut anterior”, precizează Ministrul Energiei.

Transelectrica este compania desemnată să modernizeze rețeaua de transport și distribuție a energiei electrice în România, pentru a facilita un număr cât mai mare de prosumatori sau proiecte de energie solară și eoliană.

„Există deja 9 proiecte ale Transelectrica aprobate, semante, care însumează peste un miliard de lei și avem un alt apel pentru distribuitori de aproape un miliard de euro, unde sunt 35 de contracte depuse și ele vizează... exact acele zone unde există o creștere importantă a numărului de prosumatori”, adaugă Sebastian Burduja.

Stocarea, un element important al tranziției energetice

Deși mediile de stocare a energiei din prezent sunt încă destul de costisitoare, mai ales bateriile, autoritățile din România încurajează stocarea energetică și mizează pe această soluție pentru stabilizarea rețelei și pentru optimizarea producției.

Totodată, stocarea energiei prin hidrocentralele cu acumulare prin pompaj, cum este cea folosită de ceva timp în Elveția, poate fi o soluție sustenabilă și de capacitate mare.

Și România are în prezent un astfel de proiect, Tarnița-Lăpuștești, căreia i-a fost adăugat un nou studiu de fezabilitate, și care vizează stocarea a 500-1.000 MW de hidroenergie.

Există mai multe moduri prin care putem stoca energia într-un mod prietenos cu mediul, iar hidrocentralele cu acumulare prin pompaj reprezintă doar o astfel de soluție.

Unii experți sunt de părere că bateriile gravitaționale instalate în minele abandonate ar putea alimenta planeta cu energie timp de 24 de ore, lucru esențial pentru momentele în care sursele regenerabile nu pot produce suficientă energie.

Aceste sisteme de stocare energetică ar putea crea și noi locuri de muncă pentru comunitățile locale, ceea ce înseamnă că ele ar ajuta și economia globală.

Cu 31 de mine de mari dimensiuni închise sau încă operaționale, România are o capacitate importantă în ce privește stocarea sustenabilă de energie în subteran.