Trăim în perioada cu cele mai multe conflicte armate de la al Doilea Război Mondial încoace, unde cheltuieli militare ale lumii au atins un nivel record de 2,46 trilioane de dolari doar în 2023, conform The Guardian.

Criticii avertizează că pentru fiecare dolar investit în armament nou există nu doar un cost de carbon asociat, ci și un cost de oportunitate, adică bani care ar fi putut fi direcționați către combaterea schimbărilor climatice și protejarea vieților pierdute în atacuri armate.

„Există o preocupare reală privind modul în care prioritizăm securitatea pe termen scurt și o sacrificăm pe termen lung,” a declarat Ellie Kinney, cercetătoare la Conflict and Environment Observatory și co-autoare a studiului.

Criza climatică alimentează violența, iar schimbările climatice devine un factor indirect pentru conflicte precum cele din Arctica, unde topirea gheții duce la tensiuni legate de controlul asupra rezervelor accesibile de petrol, gaze și minerale.

5,5% din emisiile lumii sunt cauzate de forțele armate

Puține armate sunt transparente în privința consumului de combustibili fosili, însă cercetătorii estimează că, în total, forțele armate sunt responsabile pentru 5,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Acest procent este estimat să crească pe măsură ce tensiunile internaționale se intensifică, iar SUA, care este cel mai mare cheltuitor militar din lume, solicită aliaților NATO să își crească semnificativ bugetele de apărare.

Potrivit Global Peace Index, nivelul de militarizare a crescut în 108 țări în 2023. În prezent, 92 de țări sunt implicate în conflicte armate, din Ucraina și Gaza până în Sudanul de Sud și Republica Democrată Congo, iar tensiunile persistă între SUA și China în privința Taiwanului sau între India și Pakistan.

În Europa, creșterea este semnificativă: între 2021 și 2024, cheltuielile UE pentru armament au crescut cu peste 30%, potrivit Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS). În martie, îngrijorată de retragerea sprijinului militar al lui Donald Trump pentru Ucraina, UE a prezentat planul „ReArm Europe”, care prevede cheltuieli suplimentare de 800 miliarde de euro.

Colaps climatic de 264 de miliarde de dolari

Într-o analiză realizată pentru departamentul de Afaceri de Dezarmare ONU, Kinney și colegii ei au evaluat impactul potențial al creșterii militarizării asupra obiectivelor climatice. Concluziile au fost alarmante: doar creșterea emisiilor provenite din reînarmarea NATO ar fi echivalentă cu adăugarea unei țări de dimensiunea Pakistanului la bugetul global de carbon rămas.

Deoarece costurile care înconjoară operațiunile militare sunt secrete, este dificil de stabilit cu precizie cât emit armatele. Doar țările NATO raportează suficiente date pentru estimări științifice.

Mail mult, prin folosirea unei noi metodologii derivată dintr-un studiu recent care arăta că fiecare procent adăugat la bugetul militar duce la o creștere de 0,9% – 2% a emisiilor naționale, cercetătorii au estimat că o creștere de doar două procente ale cheltuielilor de apărare ar duce la o creștere a emisiilor între 87 și 194 de milioane de tone de CO2 anual.

Această creștere ar putea duce la un colaps climatic, iar temperaturile mai ridicate ar avea efecte economice uriașe. Estimările recente cu privire la costul social al carbonului (un indicator financiar al daunelor provocate de fiecare tonă de CO2 emis) îl plasează la 1.347 dolari/tCO2, ceea ce înseamnă că reînarmarea NATO ne-ar putea costa, la nivel de societate, până la 264 de miliarde de dolari anual, doar prin efectele sale climatice.