Austria și Slovenia sunt singurele țări unde Ministerul Apărării s-a angajat să atingă pragul de emisii net zero în sectorul militar, potrivit unei analize de The Guardian care a vizat 30 de state europene. Dintre acestea, doar o treime au evaluat dimensiunea amprentei lor de carbon.

Cercetătorii estimează că armatele din întreaga lume sunt responsabile pentru 5,5% din emisiile globale, adică mai mult decât aviația civilă, dar mai puțin decât industria siderurgică. Cu toate acestea, tratatele internaționale care privesc clima nu obligă guvernele să raporteze aceste emisii.

De ce nu stabilesc statele europene o dată pentru pragul de net zero

Analiza planurilor climatice ale Ministerelor Apărării din cele 27 de state membre UE, plus Regatul Unit, Norvegia și Elveția (toate fiind state angajate să atingă emisii nete zero până în 2050), arată că aproape niciuna nu are obiective pe termen scurt pentru reducerea emisiilor sau ținte clare pe termen lung pentru neutralitate climatică.

Ministerele Apărării din țări precum Germania, Olanda, Grecia și Marea Britanie au declarat că „contribuie” la obiectivele naționale de emisii net zero, fără să stabilească ținte specifice în acest sens, iar unele armate au stabilit obiective net zero doar pentru o parte a activităților lor precum Portugalia, care dorește să atingă neutralitatea carbonului în „activitățile de sprijin ale misiunilor” până în 2050.

„Înlocuirea completă a sistemelor de armament sau compensarea emisiilor create de acestea nu este fezabilă din punct de vedere economic, motiv pentru care eforturile se concentrează pe domeniile de sprijin unde acest obiectiv este realist,” a declarat un reprezentant al Ministerului portughez al Apărării.

Alte țări, cum ar fi Norvegia și Irlanda, au stabilit obiective de reducere a emisiilor până în 2030, dar nu au indicat o dată pentru atingerea neutralității climatice. Norvegia intenționează să reducă emisiile cu 20% față de 2019, iar Irlanda vizează o reducere de 51% față de perioada 2016-2018.

Cheltuieli militare de 693 miliarde de dolari

Deși intensitatea emisiilor armatei ar putea scădea pe măsură ce economia globală devine mai verde, experții spun că consumul ridicat de combustibili fosili al vehiculelor militare, precum avioanele, navele și tancurile, va necesita eforturi semnificative pentru a fi reduse.

Un purtător de cuvânt al Ministerului austriac al Apărării, care își dorește neutralitatea climatică până în 2040, a declarat că cele mai mari progrese s-au făcut în decarbonizarea clădirilor și măsuri precum achiziția de electricitate verde și extinderea rețelelor de termoficare.

Potrivit datelor Sipri, cheltuielile militare totale din Europa au crescut cu 17% în 2024 și au ajuns la 693 de miliarde de dolari, în contextul unui nou val de înarmare care vine după ani în care membrii europeni NATO nu și-au îndeplinit angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare.