Conform Eurostat, în România se risipesc anual aproximativ 180 de kilograme de alimente per persoană, ceea ce pune țara noastră pe locul 9 în Europa la risipă alimentară.

Pentru a combate această problemă tot mai mare, în 2016, Gabriel Sescu a fondat Băncile pentru Alimente, organizații non-profit care fac legătura între surplusul de hrană din lanțurile de magazine sau la nivel individual, și comunitățile de oameni care pot beneficia de aceste alimente.

Câțiva ani mai târziu, Gabriel a fondat și Federația Băncilor pentru Alimente, care s-a format în momentul în care cinci bănci regionale pentru alimente deja funcționau în țara noastră. Ulterior, în 2020, alte patru astfel de bănci s-au alăturat federației.

Pentru a afla mai multe despre traseul alimentelor care ajung la aceste organizații, colaborarea cu lanțurile de supermarketuri și rezultatele Băncilor pentru Alimente asupra comunităților și risipei alimentare, am discutat cu Andreea Bobiș, Membru în Consiliul Director Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) și Președinte la Banca pentru Alimente Cluj.

Ce este o Bancă pentru Alimente

Andreea descrie Băncile pentru Alimente ca punctele cheie care fac legătura între surplusul de hrană și nevoia de hrană a oamenilor și care reușesc, în același timp, să rezolve și o problemă de mediu, dar și o problemă socială.

„Problema de mediu vine din toate acele cantități de alimente care ar putea să ajungă la coșul de gunoi, iar problema socială vine din faptul că trăim într-o țară în care procentul de oameni care au nevoie de sprijin este destul de mare. Și atunci, noi reușim noi să fim puntea între această nevoie și existența surplusului,” explică Andreea.

Surplusul pe care îl primesc Băncile înseamnă, de cele mai multe ori, alimente cu termen scurt de valabilitate. Există situații fericite unde produsele ajung la ei cu un termen de valabilitate de 5-6 zile, dar cele mai multe produse trebuie distribuite în 2-3 zile. Cum este posibil? Andreea ne spune că rețeaua pe care au construit-o a ajuns într-un punct de maturizare care funcționează organizat: alimentele sunt preluate (din depozitele lanțurilor de produse alimentare care îi contactează sau din punctele de colectare din magazine) și sunt transportate către depozitele băncilor.

„Sunt depozite de unde ridicăm noi cu mașinile noastre alimentele și sunt depozite de la care ni se aduc. Ne asigurăm de trasabilitate, că folosim mașini autorizate, că respectăm lanțul termic acolo unde se impune, adică dacă avem alimente care au nevoie să fie transportate la o anumită temperatură (precum carnea și lactatele; n.red.), și le aducem la noi la depozit.”

De la depozit (oricare dintre cele nouă din toată țara), alimentele sunt sortate și pregătite pentru a ajunge la cele peste 800 de ONG-uri cu care Băncile de Alimente colaborează. Pregătirea produselor se referă la analiza lor pe baza unor criterii, inclusiv împărțirea lor către ONG-uri pe baza cantităților primite și termenului de valabilitate, pentru a se asigura că fiecare primește în rotație alimentele care sunt primite mai rar, precum carnea.

Colaborarea cu marile lanțuri de produse alimentare

În acest moment, Băncile pentru Alimente colaborează cu aproape toate marile lanțuri de magazine, depozite și producători, inclusiv pe plan regional, de la Lidl (partener fondator), la Metro, Penny și Kaufland (parteneri strategici) printre multe altele.

„Din perspectiva noastră, este important ca cei care vor să intre într-un parteneriat cu noi chiar să înțeleagă că este un parteneriat, adică în măsura în care noi îi ajutăm să-și reducă partea de risipă de alimente, și ei ne ajută prin faptul că ne dau aceste alimente, iar noi putem să ajutăm și să hrănim mai departe cu ele.”

Cu toate că la nivel individual risipa în România este mare, Andreea ne spune că, din observațiile Băncilor, vina este împărțită egal între alimentele care ajung la coșul de gunoi și cele din producție primară, procesare, retail și distribuție, restaurante și servicii alimentare.

41.000 tone de alimente pentru comunitățile vulnerabile

De la înființarea din 2016 și până la finalul anului 2025, rețeaua Băncilor pentru Alimente a redistribuit peste 41.000 de tone de alimente pentru comunitățile vulnerabile.

„Din perspectiva noastră, cifrele au crescut. În 2017 au fost salvate de la risipă vreo 57t, un an mai târziu au fost salvate 222t, iar în 2019 au fost salvate 1.000t.”

Cu această creștere constantă, doar în 2025, cele nouă bănci regionale au redistribuit peste 12.000t de produse, adică peste 10.000t de alimente salvate de la risipă și peste 1.600t de alimente care vin către Bănci în perioadele de colecte ( produsele din colecte nu sunt alimente perisabile și nu sunt alimente salvate de la risipă, ci donate direct după achiziția din magazinele partenere de către clienți).

Celelalte produse sunt numite de către Bănci produse non-food (caiete, jucării specifice Crăciunului, jucării specifice de paști). Anul trecut, 500t de astfel de produse non-food au mers de asemenea către asociațiile partenere.

În total, toate Băncile de Alimente din România au hrănit, alături de cele 800 de asociații, 325.000 de oameni recurent (săptămânal sau de două ori pe săptămână în unele perioade ale anului).