Pe baza tendințelor identificate în raportul Agenției Europene de Mediu (EEA), costurile totale provocate de fenomenele meteo extreme ar putea atinge 126 miliarde de euro până în 2029.

Potrivit Euronews, raportul avertizează că aceste pierderi nu sunt doar de moment: ele afectează creșterea economică pe termen lung. Cercetătorii estimează că, dacă încălzirea globală va depăși pragul de 1,5 °C, economia Uniunii Europene ar putea suferi pierderi de până la 2,4 trilioane € între 2031 și 2050.

Impact economic și regional

De la 1980 până în 1989, costurile medii anuale ale fenomenelor climatice erau de circa 8,5 miliarde de euro. În deceniile următoare, aceste valori au crescut constant: 14 miliarde de euro în anii ’90 și 17,8 miliarde de euro în perioada 2010–2019. Totodată, evenimentele extreme afectează disproporționat regiunile sudice ale Europei și zonele costiere joase, unde riscul de secetă și valuri de căldură este mai ridicat.

Un studiu condus de Dr. Sehrish Usman, în colaborare cu economiști ai Băncii Centrale Europene (BCE), relevă că doar în 2024 fenomenele extreme au generat pierderi de cel puțin 43 miliarde de euro, echivalentul a 0,26% din PIB-ul Uniunii Europene.

La nivel național, Italia s-a evidențiat în raport: pierderile estimate pentru 2025 depășesc 11 miliarde de euro, iar cele prognozate până în 2029 urcă la 34,2 miliarde de euro. Pentru Franța, valorile corespunzătoare sunt 10,1 miliarde de euro și 33,9 miliarde.

Necesitatea accelerării strategiei climatice

Potrivit Teresei Ribera, vicepreședinte executiv pentru tranziția curată, justă și competitivă în cadrul EEA, datele vin ca un „memento clar” că Europa nu își poate permite să reducă ambițiile climatice. Ea a declarat:

„Recent extreme weather events show how fragile our prosperity and security become when nature is degraded, and climate impacts intensify.”

Oficialii EEA subliniază că investițiile în protejarea naturii, adaptare și reziliență nu trebuie privite doar ca un cost, ci ca o strategie necesară pentru stabilitatea economică și socială. Creșterea investițiilor verzi, reducerea emisiilor și consolidarea infrastructurii reziliente sunt considerate priorități pentru a limita pierderile economice viitoare.