Potrivit Euronews, focarele au eliberat în atmosferă aproximativ 791 milioane tone de dioxid de carbon (CO₂), echivalentul emisiilor anuale ale Germaniei. Fenomenul a fost alimentat de o secetă extremă și de temperaturi record, care au transformat regiunea într-un epicentru al crizei climatice globale.

Conform datelor analizate de cercetători și de sateliții Copernicus, incendiile au distrus 3,3 milioane hectare de pădure tropicală doar în 2024. Este o creștere de șapte ori față de media ultimilor doi ani, iar pentru prima dată, degradarea prin incendii - nu defrișările directe - a devenit principala sursă de emisii în Amazon. Informațiile provin dintr-un studiu publicat în revista Biogeosciences și citat de Euronews.

Amazonul, din „plămân verde” în sursă de emisii

Considerată până de curând „plămânul planetei”, pădurea amazoniană funcționa ca un rezervor natural de carbon, absorbind miliarde de tone de CO₂ din atmosferă. Dar datele recente arată că acest echilibru s-a inversat: în 2024, Amazonul a emis mai mult carbon decât a reușit să capteze.

O parte semnificativă a incendiilor a avut loc în regiuni considerate anterior reziliente. În Bolivia, de exemplu, focurile au afectat peste 9% din pădurea intactă rămasă, o pierdere masivă pentru biodiversitate și pentru capacitatea naturală de stocare a carbonului.

Cercetătorii avertizează că această tendință ar putea declanșa un efect de tip „cascadă”: degradarea solului, reducerea umidității și intensificarea secetelor vor crește riscul de incendii viitoare, transformând Amazonul într-un emitent net de gaze cu efect de seră.

Cauze climatice și presiuni economice

Printre cauzele directe se numără seceta extremă, temperaturile record și activitățile umane precum arderea terenurilor agricole și defrișările ilegale. Fenomenul El Niño a accentuat lipsa precipitațiilor, lăsând pădurea vulnerabilă în fața incendiilor spontane.

Impactul este vizibil și la nivel social. Comunitățile indigene au fost printre cele mai afectate, pierzând resurse esențiale pentru hrană, apă și locuire, în timp ce poluarea aerului a depășit pragurile de siguranță în mai multe orașe din regiune.

Guvernul Braziliei și alte state din bazinul Amazonului au anunțat planuri de restaurare a zonelor afectate, însă experții atrag atenția că măsurile de reîmpădurire nu pot compensa rapid pierderile actuale. Organizațiile internaționale solicită crearea unui fond dedicat protejării pădurii amazoniene, pentru a finanța programe de monitorizare, combatere a defrișărilor ilegale și sprijin pentru comunitățile locale.

Cercetătorii subliniază că păstrarea integrității Amazonului este crucială pentru stabilitatea climatică globală.