Pe parcursul anului 2022, sub umbrela Sustainable Futures, au avut loc 17 evenimente publice și private cu participarea a peste 600 de experți relevanți în ecosistemul instituțional, de business și civic din România, din domenii corelate cu cele 10 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU (ODD) abordate în cadrul platformei.

Raportul Creating Sustainable Futures Together aduce informații relevante despre raportarea în domeniul sustenabilității, conceptul economiei circulare sau schimbările de cultură organizațională necesare pentru ca o companie să devină mai sustenabilă.

Raportul conține atât o analiză comprehensivă a contextului global, regional și local pentru fiecare dintre cele 10 obiective de dezvoltare durabilă ale ONU, cât și concluziile conversațiilor publice și ale celor cu experți facilitate de Social Innovation Solutions de-a lungul anului 2022, reprezentând totodată rezultatul efortului colectiv desfășurat pe durata acestor conversații.

În raportul Creating Sustainable Futures Together se regăsesc următoarele capitole dedicate obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) în ordinea în care au avut loc conversațiile Sustainable Futures:

  • Muncă decentă şi creştere economică (ODD 8)
  • Energie curată şi la preţuri accesibile (ODD 7)
  • Egalitate de gen (ODD 5)
  • Acţiune climatică (ODD 13)
  • Fără sărăcie (ODD 1)
  • Sănătate şi bunăstare (ODD 3)
  • Oraşe şi comunităţi durabile (ODD 11)
  • Consum şi producţie responsabile (ODD 12)
  • Educaţie de calitate (ODD 4)
  • Apă curată şi sanitaţie (ODD 6)

Conținutul complet al raportului poate fi accesat prin acest link.

Provocarea României pentru dezvoltare durabilă

Potrivit raportului lansat de echipa Social Innovaation Solutions, cele două evenimente marcante din punct de vedere economic, politic și social, pandemia de coronavirus și izbucnirea războiului din Ucraina, s-au suprapus cu fenomene deja îngrijorătoare precum sărăcia, încălzirea globală și schimbările climatice.

Pentru al doilea an la rând, în 2022, pandemia a împiedicat redresarea completă a economiei la nivel global și, ca urmare, și a piețelor muncii – ODD 8: Muncă decentă și creștere economică. Ritmul de redresare a activității economice a fost puternic influențat de rata de vaccinare și de măsurile de reducere a răspândirii virusului.

Țările care au reușit să crească rata de vaccinare la nivelul populației și să izoleze bolnavii, au pierdut mai puțin decât țările care nu au putut implementa aceste măsuri.

Efectele războiului din Ucraina s-au simțit puternic și în industria energetică. Într-un context în care, pentru a reduce poluarea cu dioxid de carbon și a încetini încălzirea globală până la limita de 1,5 grade Celsius până în 2030, eforturile trebuie dublate, în special de către marii emițători de gaze cu efect de seră, războiul a condus către o regresie în ceea ce privește decarbonizarea.

Deși înainte de război trendul era tranziția către o energie mai curată – ODD 7: Energie curată și la prețuri accesibile, multe state europene au început să reconsidere cărbunele ca sursă de energie viabilă pentru a face față crizei generate de război.

În ceea ce privește educația – ODD 4: Educație de calitate, pandemia a scos în evidență inegalitățile existente între clasele sociale și pe cele dintre țările cu venituri mici și cele cu venituri mari.

Aproximativ 40% dintre țările cu venituri mici și medii nu au sprijinit elevii defavorizați în timpul închiderii temporare a școlii. Conform UNICEF, înainte de izbucnirea pandemiei, peste 260 milioane de copii și tineri din întreaga lume nu erau înscriși la școală.

Având în vedere impactul pe care pandemia l-a avut asupra celor mai vulnerabili, există o posibilitate mare ca aceste cifre să crească și mai mult în viitor.

Dacă privim local, în România, peste 40% dintre copii se află într-o situație de vulnerabilitate socială, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre copiii României au dificultăți cu accesul la educație sau cu însușirea noțiunilor învățate.

În România, implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU este și în responsabilitatea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, coordonat de consilierul de stat László Borbély, invitat în cadrul Sustainable Futures - Viitorul pieței muncii și al competențelor.

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă are ca principale funcții coordonarea activităților rezultate din setul de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030, planificarea şi integrarea datelor şi informaţiilor comunicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, monitorizarea indicatorilor dezvoltării durabile, formularea de propuneri de ajustare a obiectivelor-ţintă, execuția și identificarea unor noi indicatori și de reprezentare a Departamentului în raporturile cu ministerele, autorităţile administraţiei publice și cu persoanele fizice şi juridice române şi străine.

Principala provocare pe care România o are cu privire la cele 17 obiective se referă la lipsa unei viziuni. Conform coordonatorului Departamentului de Dezvoltare Durabilă, László Borbély, normele au fost deja stabilite și există un plan de acțiune cu privire la implementarea lor pentru 2030.

O posibilă soluție pentru accelerare a planului de acțiune o reprezintă îmbunătățirea relațiilor dintre instituțiile statului, crearea unei viziuni pentru România și apoi a unei strategii coerente cu privire la Agenda 2030 și cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

Raportul Creating Sustainable Futures poate fi consultat pe larg aici.