Conform New Scientist, cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research susțin că distrugerea pădurii amazoniene reduce reziliența ecosistemului și accelerează riscul unui colaps regional. Studiul analizează efectele combinate ale defrișărilor, încălzirii globale și secetelor severe asupra celui mai mare ecosistem tropical din lume.

Defrișările și schimbările climatice afectează echilibrul Amazonului

Amazonul funcționează ca un sistem climatic interconectat, în care pădurea produce și reciclează o mare parte din propriile precipitații. Atunci când suprafețe extinse sunt eliminate pentru agricultură și creșterea animalelor, acest mecanism începe să se destabilizeze.

Cercetătorii explică faptul că reducerea pădurii limitează transportul umidității către alte regiuni ale bazinului amazonian. În consecință, perioadele de secetă devin mai severe și mai frecvente, iar pădurea își pierde treptat capacitatea de regenerare.

Potrivit studiului, combinația dintre defrișări și încălzirea globală poate împinge sistemul către un „tipping point” climatic, adică un prag după care schimbările devin autoîntreținute și foarte greu de inversat. În acest scenariu, zone mari din Amazon ar putea trece treptat de la pădure tropicală la vegetație de tip savană.

Cercetătorii spun că următorul deceniu este decisiv

Autorii studiului susțin că riscul crește semnificativ în următorii ani dacă ritmul actual al defrișărilor continuă. Ei au descoperit că, dacă pierderea totală a pădurii ajunge la 22%, Amazonul ar putea suferi un declin extins chiar și în condițiile unei încălziri globale de numai 1,5°C.

Potrivit studiului, planeta a înregistrat deja o încălzire de 1,3-1,4°C, iar pragul de 1,5°C ar putea fi atins până la finalul acestui deceniu.

Cercetătorii notează că ritmul defrișărilor a încetinit anul trecut, însă o nouă accelerare ar putea împinge Amazonul peste punctul critic încă din 2031. Modelul folosit în studiu arată că rate ale defrișărilor de 22-28% ar putea transforma 62-77% din biomul amazonian în pajiști, savană sau pădure degradată.

Autorii susțin că reducerea emisiilor și limitarea defrișărilor rămân esențiale pentru evitarea unui colaps ecologic major în cea mai mare pădure tropicală din lume.