Upwelling-ul apare când vânturile împing apa caldă de la suprafață, astfel încât apa rece, bogată în nutrienți din adâncime, se ridică. Această apă rece stimulează producția planctonică, baza lanțului alimentar marin, contribuie la pescuit și reduce riscul de albire a coralilor.

Ce a dus la întreruperea ciclului natural

Cercetătorii au identificat mai multe schimbări notabile în sezonul uscat din 2025:

  • Temperatura la suprafață a oceanului nu a scăzut sub aproximativ 25 °C până pe 4 martie, adică cu circa 42 de zile mai târziu decât de obicei.
  • Perioada cu temperaturi reci a durat doar 12 zile, o reducere de circa 82% față de media istorică de circa 66 zile din sezonul rece al regiunii.
  • Temperatura minimă înregistrează aproximativ 23,3 °C,cu mult peste recordele obișnuite de aproximativ 19 - 20 °C.
  • Frecvența și forța vânturilor nordice – care declanșează de obicei acest fenomen prin jetul de nivel scăzut al Panamei (Panama Low-Level Jet, PLLJ) – au scăzut semnificativ. Vânturile au apărut de ~74% mai rar decât în alți ani tipici, iar “relaxarea” lor – perioadele când vântul slăbește – a fost cu ~25% mai mare decât în medie.

Ce a cauzat acest fenomen

Cercetătorii sugerează că schimbările observate s-ar putea datora modificării poziției zonei de convergență intertropicală (ITCZ), care afectează fluxurile de vânt și modelele atmosferice, scrie Earth.com.

De asemenea se ia în calcul interacțiunea cu fenomenul La Niña, care poate deplasa ITCZ și influența frecvența evenimentelor de vânt necesare upwelling-ului. Acest eșec al upwelling-ului are consecințe concrete pentru ecosisteme, pescuit și corali:

Care ar putea fi efectele

Scăderea eficienței producției de plancton afectează toată rețeaua trofică marină – de la mici pești la specii comerciale mai mari. Temperaturile ridicate și stabilitatea termică la suprafață pot crește riscul de albire a coralilor, iar apă mai caldă reduce capacitatea naturală de răcire a ecosistemelor de coastă.

Comunitățile de pescari care depind de sezonalitatea abundanței marine ar putea suferi pierderi dacă produsul pescuitului scade sau dacă specia țintă se schimbă.

Cercetătorii se întreabă dacă anul 2025 este un caz izolat sau un semnal al unei tendințe mai mari. Se ia în calcul monitorizarea mai atentă a curenților și a temperaturilor, printre alți factori, folosind senzorii oceanici și modelele climatice.

Comunitățile locale ar putea avea nevoie de adaptări: modificarea calendarului pescuitului, schimbarea speciilor vânate sau avertismente localizate pentru protecția recifelor.

Evenimentul din 2025 marchează o anomalie majoră în sistemul marin al Golfului Panama. Dacă astfel de colapsuri vor deveni mai frecvente, ele vor afecta nu doar biodiversitatea, ci și mijloacele de trai ale oamenilor care trăiesc din resurse marine.

Este necesară coordonare între comunități științifice, autorități locale și internaționale pentru a monitoriza, înțelege și, unde e posibil, atenua aceste schimbări.