„IQ-ul, notele de la școală și succesul academic, nu sunt predictori valabili pentru succesul în viață. Aproape că nu există o corelare statistică între ce note ai, cât de mult succes ai la școală și cât de mult succes vei avea în viață. Succesul în viață ți-l asiguri prin capacitatea de a dezvolta relații bune, de a-ți construi o viață socială, de a-ți gestiona finanțele, de a-ți construi o familie, o carieră”, spune Andra Munteanu, co-fondatoare și președinte Narada.

Cei 3 predictori ai succesului unui copil

Potrivit studiului realizat de Narada, gândirea critică este unul dintre cele 3 elemente care determină cât de mult succes ar putea avea un elev în viață.

Reziliența este al doilea element și reprezintă capacitatea fiecărui individ de a urmări cu pasiune și consecvență un obiectiv pe termen lung și de a nu renunța până când îl atingem.

Gestionarea propriilor emoții este al treilea predictor al succesului din viața unui copil și îl poate ajuta, de exemplu, să nu se blocheze atunci când se află în fața unui examen important.

Chiar dacă un copil învață și se pregătește foarte bine, spune Andra, nu este automat o garanție că examenul va fi promovat cu notă mare, pentru că este nevoie ca elevul să-și stăpânească foarte bine emoțiile.

Pentru a afla mai multe despre ce poate însemna succesul dincolo de școală, dar și despre obstacolele și oportunitățile de dezvoltare în școli, Narada și Deloitte au pus bazele unui asistent cu inteligență artificială, numit Nari. Acesta este antrenat strict pe studii internaționale din domeniu, studii cercetate de-a lungul timpului și de Organizația Narada și va învăța în continuare din experiențele împărtășite în cadrul studiilor, dar și din noi cercetări internaționale.

Cum contribuie Narada la o un viitor mai bun în educație

Pentru a contribui la schimbare, până la finalul acestui an școlar, Narada selectează 17 școli-epicentru în care măsoară, prin cercetare sociologică, ce metacompetențe lipsesc elevilor. Apoi, împreună cu profesorii și diriginții, implementează intervenții scurte, de 4–6 săptămâni, care îi ajută pe copii să își dezvolte gândirea critică, autodisciplina și autoreglarea. Evoluția este urmărită atât imediat după program, cât și la 3–6 luni distanță.

Programele vizează în special elevii de gimnaziu, acolo unde tranzițiile sunt dificile și presiunea academică e mare: clasa a V-a și clasa a VIII-a. Profesorii joacă un rol esențial, fiind sprijiniți să cultive motivația interioară a copiilor prin autonomie, feedback constructiv și relații de încredere.

Află mai multe despre Narada și misiunea Organizației din articolele pe care le-am scris pe Green Start-Up.

Narada folosește metode simple, dar eficiente: liste de verificare, memento-uri, jocuri sau mici schimbări de rutină, care îi ajută pe copii să fie mai implicați și să își formeze obiceiuri sănătoase. În plus, programele aduc și o componentă de educație emoțională, atât de importantă pentru adolescenți, mai ales în acea perioadă când emoțiile cresc mai repede decât puterea de a le gestiona.

Aceste intervenții răspund unor nevoi reale și urgente din școlile de astăzi. Ele îi ajută pe copii să-și crească motivația și șansele de reușită, dar și pe părinți și profesori să le fie alături cu abilități concrete.

Până în decembrie, campania Narada își propune să sprijine direct 850 de copii, iar până la finalul anului școlar încă 1.500. Pe termen lung, obiectivul este implementarea acestor intervenții în 17 școli, unde învață peste 8.500 de elevi.

Cum arată starea de bine a elevilor din România:

  • 25% dintre elevi au declarat că sunt supuși bullyingului de câteva ori pe lună, iar 13% sunt expuși frecvent.
  • 78% dintre elevii români consideră că profesorii sunt interesați de starea lor de bine. Totuși, 27% spun că se simt intimidați de profesori, iar între 40% și 60% simt că ar avea nevoie de mai multă atenție din partea acestora.
  • În România, 13% dintre elevi învață în școli unde procesul educațional este afectat de lipsa cadrelor didactice, iar 30% sunt afectați de lipsa personalului de sprijin.
  • 27% dintre elevi afirmă că au profesori rezistenți la schimbare, un procent similar cu media UE și OCDE.

Cine dorește să sprijine campania „Siguranța care nu se vede”, demarată de Organizația Narada, o pot face printr-o donație pe site-ul Narada.