”Anul acesta căutăm tech for good, verticală pe care am introdus-o acum în Marc II și credem că ăsta e viitorul de fapt: să aducem tehnologia în a face bine în România.”

Ștefan Buciuc este CEO al BCR Social Finance, dar și un apropiat al ecosistemului ONG, prin poziția sa ca director în board-ul Let's Do It Romania, una dintre cele mai mari mișcări ecologice din plan local. Pe Ștefan l-am luat câteva minute de vorbă la evenimentul de startups How to Web, tocmai pentru a afla cum văd ei noua ediție Marc și cum anul acesta tehnologia joacă o componentă importantă în faza de preselecție a companiilor de impact.

Ce organizații caută programul Marc?

Fazele programului:

  • 8 octombrie 2025: termenul limită pentru trimiterea aplicațiilor
  • 9-17 octombrie 2025: interviuri cu aplicanții (selectiv)
  • 31 octombrie 2025: anunțarea organizațiilor selectate în programul Marc.
  • 1 noiembrie 2025 – mai 2026: derularea sprijinului prin programul Marc: mentorat, consultanță, tabere antreprenoriale de creștere, evenimente.
  • mai – iunie 2026: evenimentul re:Marc în Ungaria: selectarea celor mai promițătoare pitch-uri și acordarea granturilor de dezvoltare/catalizatoare.
  • începând cu iunie 2026: activități în rețeaua Alumni Marc și lansarea celei de-a treia ediții a programului.

Fiecare etapă este destinată unui anumit nivel d epregătire a fiecărei organizații, în funcție de maturitatea acesteia. Ștefan ne explică mai multe: ”Marc îi ajută pe cei înscriși în program să scaleze la nivel național și regional, în funcție de posibilitate și nivel. Cei care au nevoie de intervenții inițiale pentru definirea business-ului, definirea business model-ului, direcția în care vor să meargă sunt în fază inițială și îi ajutăm să îi direcționăm în faza a doua”.

Pentru cei care ajung în etapa a doua a programului: ”foarte important este impactul și theory of change pe care îl are organizația respectivă. Ne uităm ce schimbă, ce își dorește să schimbe și cât de bine definit are modelul de impact social organizație. Mai mult, ne uităm ca undeva la 40% din din activitățile organizație să fie generatoare de venit, deci să aibă activități comerciale, pentru că noi credem că organizațiile care își doresc să facă bine să fie și organizații care să devină sustenabile din punct de vedere financiar, să nu fie doar grant-based”.

Ce învață antreprenorii sociali în Marc:

”Ce ne interesează pe noi este să îi expunem pe antreprenorii sociali pe zona de investment, de impact investing, și de a-i expune la instrumente de finanțare, care sunt de la equity la angel investors, cu vehicule pe care le avem în universul ERSTE sau cu partenerii pe care îi aducem în universul MARC. Vrem să-i ajutăm să-și construiască această sustenabilitate a business-ului și pot să o facă în momentul în care au un model de business, când au un theory of change bine definit, când știu să facă pitching, când știu să facă un investing memo, când își așază partea de governance și partea de financiare și când au un produs care să fie foarte bine construit”, adaugă Ștefan.

Ce înseamnă finala Marc?

  • o sesiune de pitching și networking pentru organizațiile finaliste
  • anul trecut, organizațiile din România care au participat la evenimentul re:Marc, finala programului, au avut nevoia de a scala și de a avea expunere cât mai mare. Concret, pentru fiecare dintre cele 3 companii de impact din România asta a însemnat: Picior de Play va fi prezent la CEE4Impact Days la Budapesta iar Help Autism și-a dezvoltat franciză pe care a implementat-o și are 4 contracte semnate deja.

    Descoperă aici mai multe despre finaliștii români ai primei ediții Marc.

Ce nevoi adresează Marc pentru antreprenorii sociali?

”Suntem o piață tânără. România a făcut, cred eu, puțin până acum și putem să facem mult mai mult. Ne-am bazat foarte mult pe zona de grant în zona de antreprenoriat social. Ori asta nu e neapărat sustenabil pe termen lung. Și pentru a construi sustenabilitatea e mult de lucrat, de la mentalitatea antreprenorului care n-ar trebui să fie chiar atât de diferită față de cea a unui antreprenor normal, până la competitivitatea sectorului de impact, care nu trebuie să fie neapărat subvenționat. Ar trebui să fie un sector care să poată fi suficient de competitiv și investibil comparativ cu un businss normal”, este ceea ce crede Ștefan despre sectorul întreprinderilor sociale din România.

Diferența dintre ONG și business de impact

De la ONG la afacere nu e o cale atât de lungă, iar CEO-ul BCR Social Finance ne explică de ce un ONG poate avea și componenta unei afaceri normale:

”Real nu e nicio diferență, ca să fiu foarte direct pe subiectul ăsta. Un ONG poate să aibă activitate comercială. Se cheamă activitate patrimonială sau non-patrimonială. Singura diferență între un SRL și un ONG este că un ONG poate să primească donații, nu sunt taxate și activitatea comercială cu marjă până în 15.000 euro nu este impozitată. Plus acționarii nu sunt neapărat în control, există un comitet fondator la un ONG care nu poate să vândă activele. Dacă e să vorbim de cum dezvoltăm un business de impact sau un business normal. Dacă vorbim de financiare, dacă vorbim de governance, dacă vorbim de celelalte lucruri, este strict la fel. La fel din punct de vedere bancar. Analizăm un ONG ca un SRL.”

Antreprenorii sociali produc bani?

Ștefan ne-a oferit un exemplu unde binele și profitul se întâlnesc, ba chiar sunt construite la temelia unei comunități rurale din România și pot fi un exemplu bun pentru a înțelege mai clar ce înseamnă antreprenoriatul social.

”Sunt doi frați preoți, s-au dus în Teleorman, în două sate uitate de lume. Primul frate s-a dus acolo, a ajutat copiii, a făcut biserica, a ajutat comunitatea și după aia ce s-a gândit: hai să dezvolt și un cămin de bătrâni pentru bătrânii din sat, pentru că nimeni n-are grijă de ei. A devenit un model comercial: copiii care sunt plecați plătesc ca părinții lor să stea în niște condiții foarte OK. Apoi fratele a venit în satul de lângă, la fel: a dezvoltat biserica, a ajutat comunitatea, a făcut un cămin de bătrâni, astea toate sunt finanțate de noi, ca să discutăm și ce înseamnă instrumente financiare.

Pe urmă, primul frate s-a gândit că plătește prea mult la factura la curent, și-a pus panouri foto, noi am finanțat, acum are și eficiență energetică. Al doilea frate a văzut la primul, a pus și el panouri foto.

Ei sunt sustenabili ca business, dar ajută și foarte mult comunitatea (n.r: au pus deoparte câteva locuri la cămin pentru bătrâni care nu-și permit iar din taxele plătite de clienți, susțin și aceste locuri gratuite). Ei sunt un exemplu de antreprenori mai interesați de comunitate și societate decât de a face profit.”

Despre Marc Impact II

Marc este un program cu o perioadă de șapte luni, gratuit și fără preluare de equity, creat de Fundația ERSTE și Erste Social Finance, implementat în România de Synerb, BCR și BCR Social Finance. A doua ediție a fost deschisă mai multor țări din regiune, pentru ediția din 2025 organizatorii așteaptă înscrieri din România, Austria, Ungaria și recent adăugatele Cehia, Serbia și Croația.

Prima ediție Marc Impact a reunit 70 de startupuri de impact din România, Austria și Ungaria. Dintre acestea:

  • 39 de organizații au beneficiat de consiliere personalizată, adaptată provocărilor lor specifice
  • 9 finaliste (câte trei din fiecare țară) și-au prezentat proiectele în fața unui juriu internațional la Viena, în cadrul re:Marc Summit, în luna mai a acestui an.
  • 14 organizații participante la prima ediție Marc au ajuns la investiții de 2,9 milioane de euro, din are cele din România la 1 milion de euro.

Pentru înscrieri, organizațiile de impact sunt așteptate aici.