Ai cumpărat în ultimii ani o piesă vestimentară și ți s-a părut că nu e la fel de durabilă sau rezistentă? Nu ești singur.

Dacă ți se pare că hainele sunt de mai proastă calitate, că se desfiră mai repede sau că calitatea materialelor nu este la fel de bună, atunci ai dreptate. Pentru asta, poți să dai vina pe nașterea modelului de afaceri pe care îl numim fast fashion, care a apărut odată cu globalizarea din anii 90’.

Am vorbit mult despre fast fashion, dar dacă nu ești familiar cu conceptul, acesta e simplu: producerea mai rapidă (deci și mai ieftină) a hainelor, inspirate de trenduri actuale, menite să facă moda un produs accesibil și ușor de consumat.

Această accesibilitate a venit cu consecințe dure asupra planetei: industria modei este responsabilă pentru mai mult de o cincime din poluarea mondială, producând 300 de milioane de tone de plastic și 1.3 miliarde de barili de petrol anual.

Până în 2030, cantitatea de deșeuri textile va ajunge la 134 de milioane de tone, adică aproximativ un camion de gunoi care ajunge în gropile de gunoi în fiecare secundă pe care o petreci citind acest articol.

Care este impactul fast fashion asupra mediului

Fast fashion-ul a schimbat fundamental industria textilelor și a mutat focusul de la durabilitate la viteză și accesibilitate, ne explică Rodica Bulăceanu, Commercial Manager Humana People to People. Practic, calitatea a devenit secundară, iar produsele sunt concepute pentru un ciclu de viață scurt, care încurajează consumul repetat.

„Nu putem vorbi de fast fashion fără să amintim de presiunea social media: oamenii se identifică cu persoanele pe care le urmăresc în social media, dar multe nu-și permit hainele acelea și atunci fast fashion a folosit acest tool ca un instrument puternic de poziționare pe piață - au create replici ale marilor case de modă la preț accesibil, cu peste 50 de colecții pe an, iar oamenii au putut cumpăra mai mult, chiar dacă durabilitatea pieselor a scăzut semnificativ.”

Aceste numere mari de colecții și piese vestimentare excesive duc la 4% până la 9% din totalul produselor textile să fie distruse fără a fi utilizate vreodată, asta doar pe piața europeană. Dintre hainele uzate, peste 87% sunt incinerate sau aruncate în gropile de gunoi, iar doar 1% dintre hainele folosite sunt colectate și reciclate în haine noi.

Mai mult, industria textilă se află pe locul trei ca cea mai poluantă din lume, cu 10% din emisiile globale de CO2 și 20% din apa industrială poluată.

Cum? Ei bine, o singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700.000 de microplastice care pot ajunge în lanțul alimentar și care a cauzat acumularea a peste 14 milioane de tone de microplastice pe fundul oceanelor.

Cum au evoluat materialele textile

Materialele folosite pentru producția de haine au evoluat alături de conceptul de fast fashion și sunt concentrate pe eficiență și cost redus. Rodica ne explică faptul că există o creștere masivă a fibrelor sintetice și a blendurilor, care sunt mai ieftine și mai ușor de procesat, dar mai puțin durabile comparativ cu fibrele naturale tradiționale.

„Presiunea pe pret, în raport cu competitivitatea pe piață este mare, iar resursele naturale devin puține, în timp ce cererea a crescut semnificativ. Nu aș menționa în mod specific fibrele ca factor principal al degradării calității hainelor, ci este mai degrabă un blend între cusături, modelele ultra fast fashion și aceste combinații de fibre sintetice.”

Producerea materialelor textile reprezintă de asemenea costuri ridicate, fiind a treia cea mai mare sursă de degradare a apei și de exploatare a terenurilor, asta doar în 2020. Pentru context, fabricarea unui singur tricou de bumbac necesită aproximativ 2.700 litri de apă dulce, adică echivalentul necesarului de apă potabilă al unei persoane timp de 2,5 ani.

Doar în 2022. consumul de textile a fiecărei persoane din UE a necesitat în medie 323 metri pătrați de teren, 12 metri cubi de apă și 523 kilograme de materii prime.

Purtăm o haină de mai puțin de 7 ori înainte să o aruncăm

De la presiunea pusă pe noi de rețelele sociale la tentația de a cumpăra haine doar pentru că sunt la reducere, supraconsumul individual este o problemă reală, care ne afectează pe toți la scară largă.

În medie, purtăm o haină de mai puțin de 7 ori înainte de a o arunca. Asta înseamnă că aruncăm, în medie, 16 din cele 19 kilograme de haine pe care le cumpărăm anual. Ce se întâmplă cu aceste 16 kilograme și cum ne oprim din a le cumpăra înapoi anul viitor?

Am mai scris în trecut ghiduri despre garderobele capsulă și metode de a prelungi viața hainelor pe care deja le ai, iar în această nouă serie vom discuta despre ce se poate face din punct de vedere legislativ, ce schimbări își doresc business-urile și ONG-urile care lucrează cu industria textilă și dacă putem face ceva pentru a opri poluarea și consumul excesiv.

Dacă ești un business, o asociație sau o persoană care lucrează direct cu industria textilă și vrei să ne spui părerea ta, ne poți scrie la alexandra@start-up.ro.