Euronews Green citează o meta-analiză publicată în Scientific Reports, realizată de cercetători de la GEOMAR Helmholtz Centre for Ocean Research Kiel și alți colaboratori, care a studiat 131 de lucrări științifice privind impactul încălzirii asupra Mării Mediterane.

Studiul arată că încălzirea se manifestă deja, iar efectele devin vizibile, provocând deja schimbări în biodiversitate, acidificare, nivelul mării și sănătatea costieră.

Efecte curente și riscuri pentru viitor

Marea Mediterană a înregistrat în iulie 2025 cea mai ridicată temperatură a suprafeței apelor înregistrată vreodată: media a fost de 26,68 °C, cu aproximativ 63% peste media cu cel puțin 1 °C și 40% cu cel puțin 2 °C.

Această încălzire accentuată afectează direct plantele marine, speciile de plancton se deplasează către zone mai răcoroase, iar apariția în creștere a algelor toxice și bacteriilor ilustrează cum ecosistemele deja resimt schimbările.

Studiul avertizează că, la o încălzire de 0,8°C peste nivelul curent, pescăriile ar putea suferi o scădere de 30-40%, iar habitate precum pășunile marine (seagrass) sau algele ar putea diminua semnificativ sau dispărea în zone. Coastele devin vulnerabile la eroziune și pierderea plajelor și dunei de nisip, cu impact direct asupra speciilor care cuibăresc acolo, cum ar fi broaștele țestoasemarine.

Ce trebuie făcut acum

Cercetătorii subliniază că nici un ecosistem mediteranean nu este imun la stresul climatic.

Rezistența variază - unele specii rezistă mai mult, altele mai puțin - dar scopul este să menținem încălzirea la un nivel la care ecosistemele încă se pot adapta. Reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră, protecția zonelor costiere și conservarea biodiversității marine apar ca măsuri urgente.

Politicile de adaptare și protecție trebuie să includă monitorizare, gestionarea pescăriilor, prevenirea poluării și restaurarea habitatelor degradate.