Studiul realizat de Anna Bogush și Ivan Kourtchev de la Coventry University și menționat în The Guardian semnalează că, la apogeul pandemiei, utilizarea globală de măști de unică folosință ajungea la 129 miliarde pe lună.

Cele mai folosite – fabricate din polipropilenă și alte materiale plastice – nu erau reciclabile şi ajungeau frecvent la groapa de gunoi sau erau abandonate în natură.

Microplastice și bisfenol B: două probleme majore

Cercetătorii au observat că orice tip de mască aruncată în apă, chiar staționară, elibera microplastice. Măștile FFP2 și FFP3, considerate cele mai eficiente, au generat cu 4-6 ori mai multe particule decât cele obișnuite. Mărimea particulelor varia între 10 µm (micrometrii) și 2 082 µm, cele sub 100 µm fiind dominatoare.

Mai alarmant este faptul că s-a identificat eliberare de bisfenol B, un disruptor endocrin cunoscut pentru efectele sale asemănătoare estrogenilor. Estimările sugerează că măștile de unică folosință au introdus între 128 și 214 kg de bisfenol B în mediu.

Consecințe pentru ecosisteme, oameni și faună

Produsul degradării măștilor nu afectează doar natura: microplasticele sub 100 µm pot fi înghițite de organisme acvatice, integrându-se în lanțul trofic. Bisfenol B, odată prezent în sol și apă, poate perturba sistemele hormonale ale animalelor și oamenilor, cu efecte de durată asupra dezvoltării și sănătății.

Autorii studiului insistă asupra necesității de a regândi producția, utilizarea și eliminarea măștilor de protecție.