Potrivit Euronews, care citează un studiu publicat în revista Nature, norii de fum generați între mai și septembrie 2023 s-au răspândit dincolo de America de Nord și au ajuns până în Europa. Cercetătorii arată că expunerea la particulele fine PM2,5 (particule foarte fine, cu diametru sub 2,5 microni, periculoase pentru plămâni și inimă; N.red.) a afectat grav sănătatea populației, cu efecte acute și cronice asupra sistemului respirator și cardiovascular.

Decese premature provocate de fumul incendiilor

Analiza arată că aproximativ 354 milioane de persoane din America de Nord și Europa au fost expuse la niveluri de poluare care depășesc limitele considerate sigure de Organizația Mondială a Sănătății.

În Europa, efectele au fost dramatice: peste 22.000 de decese premature au fost atribuite fumului provenit din incendiile canadiene.

În total, cercetătorii estimează aproape 82.100 de decese asociate direct cu acest episod, împărțite în două categorii. Unele cazuri au fost acute, declanșate de episoade severe de poluare ce au provocat insuficiențe respiratorii sau atacuri de cord. Altele au fost cronice, rezultatul expunerii prelungite la particule fine care cresc riscul de boli cardiovasculare și respiratorii.

Efecte globale și riscuri viitoare

Specialiștii atrag atenția că impactul fumului forestier nu se limitează la regiunile în care izbucnesc incendiile.

Vânturile pot transporta particulele pe mii de kilometri, afectând calitatea aerului la nivel transcontinental. Cu temperaturi globale mai ridicate și vegetație uscată, intensitatea incendiilor viitoare ar putea fi chiar mai mare, avertizează studiul.

Autorii subliniază că politicile publice trebuie să includă costurile de sănătate generate de fumul incendiilor forestiere, nu doar distrugerile vizibile. Monitorizarea calității aerului, alertele timpurii și măsurile de reducere a expunerii devin esențiale pentru protejarea populației.