Aproximativ 203.000 de persoane considerate forță de muncă potențială suplimentară erau inactive în România, în 2021, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). În acest context, la o distanță de aproape doi ani, o evaluare realizată de OCDE despre situația în care se află piața muncii din plan local a concluzionat că o mare parte a populației este detașată de piața formală a muncii.

Mai precis, unele grupuri (respectiv persoanele cu un nivel de educație scăzut, femeile, tinerii și romii) rămân expuse unui risc semnificativ de sărăcie și excluziune socială.

Acesta a fost doar unul dintre subiectele abordate în cadrul celei de-a doua ediții a conferinței naționale a Organizațiilor și Întreprinderilor de Economie Socială din România, pe tema - „Inserție socio-profesională a persoanelor din categorii vulnerabile prin economia socială”, organizată de Comisia pentru muncă şi protecție socială a Camerei Deputaților, alături de Asociația Ateliere Fără Frontiere (AFF), în parteneriat cu Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție (RISE).

La rândul său, prezentă la eveniment, Ancuța Vameșu, Președinte Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitate Economică (RISE România), a spus că sectorul economiei sociale (care grupează Asociații și Fundații, case de ajutor reciproc, cooperative și întreprinderi sociale) este unul important, cu o contribuție de aproximativ 2% la Produsul Intern Brut și cu peste 170.000 de lucrători. Astfel, sectorul oferă locuri de muncă multor lucrători vulnerabili – care, în alte condiții ar fi inactivi, lucrători informali sau zilieri.

”Mai sunt, însă, multe de făcut pentru ca economia socială să își dea întreaga măsura a potențialului său, în combaterea sărăciei atât de prezentă în țara noastră”, a concluzionat Ancuța Vameșu.

De asemenea, Marcel Miclău, Secretar general ANOFM, a precizat că economia socială nu reprezintă doar ocuparea persoanelor din categorii vulnerabile, ci și servicii sociale de calitate în comunități care vin să sprijine incluziunea socială a celor care sprijină persoanele cu vulnerabilități, cum sunt părinți bolnavi, vârstnici singuri sau persoane cu handicap.

Totodată, în cadrul evenimentului s-a discutat despre rolul și implicarea autorităților și serviciilor publice, al furnizorilor publici și privați de servicii sociale și de ocupare, precum și despre rolul economiei sociale, în apropierea lucrătorilor vulnerabili de piața convențională a muncii și despre creșterea gradului de ocupare.

„Multe dintre familiile acestor persoane trăiesc din ajutorul social, insuficient asigurării unui trai decent. De aceea se regăsesc în rândul celor afectați de sărăcie. Încadrarea lor pe piața muncii este calea cea mai bună de a le asigura ieșirea din sărăcie, independență, siguranță financiară și un sentiment de apartenență. Sunt atâția oameni excluși din piața muncii care pot lucra și care pot face parte din societate prin muncă”, a declarat Damien Thiery Directorul Ateliere Fara Frontiere.

Printre altele, conferința a abordat provocările actuale de pe piața muncii din România, necesitatea activării forței de muncă potențiale din România și problematica persoanelor greu și foarte greu ocupabile prin identificarea de politici și acțiuni la nivel central, cu implementare funcțională la nivel județean și local.

Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia, a declarat că „România nu mai este o țară săracă. Suntem o țară dezvoltată, a zecea economie a Europei și vrem să ne dezvoltăm și mai mult. În prezent, ne permitem să ajutăm persoanele vulnerabile să se reintegreze pe piața muncii. Capital avem, există în România. Avem chiar și investiții străine.”

„Datele sunt îngrijorătoare, întrucât, între 2020-2021, în România erau 12 milioane de persoane apte de muncă, cu vârste cuprinse între 15-64 de ani. Dintre acestea, 8 milioane lucrează. Ceea ce înseamnă că avem peste 4 milioane de persoane inactive”, a adăugat Radu Burnete.

Brigitte Fellahi-Brognaux, Director Unitatea Antreprenoriat Social și Incluziv, Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Comisia europeană, adaugă: „Recent adoptată de Consiliu, recomandarea privind condițiile cadru pentru economia socială are menirea de a ajuta statele membre să dezvolte un cadru legal și politic necesar pentru a debloca întregul potențial al economiei sociale. În acest context, Legea Economiei Sociale din România poate fi un instrument puternic.”