Copacii captează emisiile de carbon într-un mod similar plantelor, prin fotosinteză. Frunzele acestora se hrănesc cu CO2-ul din atmosferă și stochează aceste emisii până în momentul în care copacul respectiv moare și se descompune sau este folosit pentru încălzire. În schimbul dioxidului de carbon, copacii ne înapoiază oxigen, printre alte beneficii.

Astfel, arborii ne ajută și în lupta cu schimbările climatice și cu menținerea temperaturilor sub control, sprijinind totodată ecosistemele pentru animalele care se bazează pe copaci pentru adăpost și hrană.

Cât dioxid de carbon captează un copac într-un an

În general, un copac matur poate capta anual circa 22 de kilograme de dioxid de carbon, însă acest lucru depinde de mai mulți factori, printre care dimensiunea sa, specia, poziția geografică, dar și vârsta și starea sa de sănătate.

Unul dintre cei mai eficienți arbori în captarea carbonului este Arborele de ploaie (Samanea saman), care se găsește în America de Sud și în anumite regiuni din Asia. Copacul are o coroană foarte mare, de circa 30 de metri și este foarte eficient în protejarea pânzei freatice, fiind de ajutor le stabilizarea terenurilor.

Într-un singur an, un arbore de ploaie poate capta până la 28.5 tone de CO2, fiind unul dintre cei mai eficienți arbori pentru acest proces, însă dezavantajul este că el poate crește doar în anumite zone.

Mahonul este o specie de arbore care se găsește în America Centrală și de Sud și care poate ajunge la o înălțime de 35 de metri, astfel că oferă umbră în ecosistemele sale și ajută la protejarea pânzei freatice. În plus, acest arbore este eficient în captarea și stocarea CO2-ului, consumând anual circa 300 de kilograme de emisii de gaze cu efect de seră.

Stejarul roșu este un alt arbore care are un potențial crescut de a capta dioxid de carbon, având o durată de viață crescută. Originar în America de Nord, această specie de arbore poate capta până la 9 tone de CO2 pe o perioadă de 20 de ani.

Molidul Sitkaeste o specie de conifer ce se găsește în regiunea Pacificului de Nord-Vest și poate capta până la 34 de tone de gaze poluante per 4.000 de metri pătrați de pădure anual.

Originar în California, arborele Sequoia este unul dintre cei mai mari și longevivi din lume, astfel că pe durata sa de viață poate capta peste 3.000 de tone de CO2.

Conservarea pădurilor seculare este esențială

Potrivit unui studiu publicat în jurnalul „Nature”, pădurile bătrâne (sau seculare) reprezintă unul dintre cele mai bune rezervoare de carbon ale planetei, astfel că este esențial să protejăm pădurile existente. Cercetătorii au efectuat studii pe toate continentele și după ce au analizat 673.000 de copaci din 400 de specii diferite, au concluzionat că masa a 97% dintre arbori a continuat să crească anual, chiar și după ce au ajuns la o vârstă înaintată.

De fapt, cu cât copacii au fost mai bătrâni, cu atât mai mult dioxid de carbon au consumat pentru a continua să crească. Asociațiile forestiere din lume sunt de acord că arborii maturi pot capta semnificativ mai mult CO2 prin comparație cu cei tineri, fiindcă mărimea redusă a acestora le limitează procesul de fotosinteză.

Însă pe măsură ce îmbătrânește, un copac își va folosi energia pentru a-și menține masa corporală pe care o are, limitând rata de adăugare a lemnului noi și, implicit, creșterea.

În ce privește diferențele dintre arborii cu lemn de esență tare și cei cu lemn de rășinoase, capacitatea lor de captare a carbonului nu diferă mult. Copacii cu lemn de rășinoase, cum sunt coniferele, au parte de o creștere rapidă, astfel că ei convertesc emisiile de carbon în lemn foarte repede, în vreme ce arborii cu lemn de esență tare, cum este stejarul, au un ritm de creștere mai lent și vor capta mai puțin carbon în primii ani de viață. Totuși, avantajul lor este că trăiesc mai mult și sunt mai denși, ceea ce înseamnă că au un potențial de decarbonizare foarte bun pe termen lung.

Pentru a avea păduri care captează cât mai mult CO2 cu putință, trebuie să avem un echilibru între arbori bătrâni și tineri, ceea ce contribuie și la un ecosistem mai sănătos. Totodată, este important ca o pădure să aibă mai multe specii de arbori, ceea ce contribuie la o reziliență mai bună. Mai multe specii de copaci înseamnă că pădurea respectivă are mai multe șanse împotriva dăunătorilor, a bolilor sau a condițiilor meteo nefavorabile.

Pe lângă captarea și stocarea emisiilor de carbon, arborii au și alte beneficii. Aceștia ne ajută să stabilizăm terenurile și ne protejează astfel de inundații sau alunecări de teren, dar ne oferă și umbră în zilele caniculare și ne ajută să menține temperaturile sub control, luptând astfel cu încălzirea globală.