Potrivit Clean Tehnica, cercetătorii de la Postdam Institute for Climate Impact Research susțin că am putea preveni împrăștierea a 106 miliarde de tone de CO2 în atmosferă până în 2100 prin ridicarea clădirilor din lemn.
Ei sugerează că blocurile din lemn cu 4-12 etaje ar putea oferi adăpost și chiar fi folosite drept clădiri de birouri, iar ele ar avea un impact mult mai mic din punct de vedere al emisiilor de carbon comparativ cu clădirile din beton și oțel.
Totuși, pentru a reuși acest lucru, ei susțin că „va fi nevoie de 149 de milioane de hectare de noi păduri până în 2100 și defrișările ilegale ar putea fi în creștere. Rezultatele noastre sugerează faptul că expansiunea plantațiilor de copaci pentru clădiri de lemn este posibilă fără repercusiuni prea mari asupra agriculturii.”
„Guvernarea fermă și planificarea atentă sunt necesare pentru a asigura tranziția către orașele care vor găzdui clădiri din lemn, chiar dacă pădurile sălbatice și ecosistemele lor vor fi protejate”, au adăugat experții.
Același studiu susține că, în 2020, peste jumătate din populația lumii locuia la oraș, iar acest procentaj ar putea crește cu încă 80% până în 2100.
În același timp, experții spun că, „în 2020, producția de materie primă pentru clădirile convenționale a cauzat aproximativ 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global.”
Potrivit lor, lemnul ar fi o alternativă potrivită, care ar putea avea un dublu beneficiu, întrucât copacii vor absorbi dioxidul de carbon atunci când cresc, fără să contribuie prea mult cu emisii atunci când sunt folosiți pentru construcții.
„Lemnul este o resursă regenerabilă care are cea mai redusă amprentă de carbon comparativ cu orice alt material folosit pentru construcții.”
„În plus, carbonul păstrat în lemn, care este absorbit din atmosferă cu ajutorul fotosintezei, se păstrează parțial atunci când lemnul este folosit în construcții, fiind un mediu de stocare pe termen lung pentru acest gaz”, au adăugat cercetătorii.
Alți experți, precum Sini Eräjää, lider al campaniei europene pentru alimente și păduri a Greenpeace, nu este de acord cu această soluție, întrucât ea ar fi „o idee foarte proastă. Ar fi un dezastru pentru natură și pentru climă.”
„Pădurile naturale și biodiverse sunt mult mai rezistente în fața secetei, bolilor și a incendiilor deci sunt puncte mult mai sigure pentru stocarea carbonului decât plantațiile forestiere care au ars vara aceasta în Portugalia sau California”, a explicat ea.
Unii oameni se tem că structurile de lemn, precum casele sau clădirile de birouri sunt mai expuse incendiilor sau cutremurelor, însă arhitectura modernă s-a ocupat de aceste potențiale pericole, spun experții.
Cercetătorii care au realizat studiul susțin că „utilizarea lemnului tratat special în construcții este asociat cu rezistența la incendii și cutremure, timpi reduși de asamblare a clădirilor și deșeuri reduse în urma procesului.”
Este important de menționat faptul că știința face progrese și în ce privește alte tehnologii din domeniu, cum ar fi oțelul net-zero sau betonul cu amprentă redusă de carbon, obținut din obiecte precum măștile anti COVID, care au potențialul de a revoluționa modul în care construim.
Comentezi?