Furtunile și a valurile de căldură din ce în ce mai dese ar putea crește posibilitatea expunerii la virusurile asociate apelor reziduale din râuri, lacuri sau ape de coastă. Ploile torențiale pot supraîncărca sistemele de canalizare urbane, ceea ce duce la deversarea apei uzate și netratate în mediul înconjurător.

Conform The Conversation, cercetări recente arată că virusurile din apele reziduale pot persista zile întregi în anumite condiții meteorologice, fapt care poate crește riscurile pentru sănătate în cazul expunerii la astfel de ape contaminate.

Pericolele virusurilor din apele uzate

Apa reziduală conține urină și excremente umane, dar și celule moarte, resturi alimentare, produse farmaceutice, bacterii și virusuri. Deși majoritatea virusurilor eliminate de corpul uman sunt inofensive, unele precum enterovirusul sau norovirusul, pot provoca boli grave.

Oamenii infectați cu astfel de virusuri pot elimina miliarde de particule virale de fiecare dată când merg la toaletă, chiar și după ce simptomele bolii au dispărut. Aceste particule ajung în sistemul de canalizare și circulă prin rețea până la stațiile de epurare.

Metodele tipice de tratare a apei uzate utilizate în Marea Britanie sunt eficiente în proporție de peste 99% în eliminarea virusurilor. Totuși, chiar și apa tratată și evacuată în mediu prezintă un anumit risc.

Virusurile pot rămâne în apă până la o săptămână

Marea Britanie se confruntă deja cu perioade prelungite de ploi, care indică valuri de căldură mai frecvente, precum cele din 2022, când temperaturile au atins niveluri record.

Persoanele care practică sporturi nautice sau înoată în ape naturale sunt și ele expuse la agenți patogeni periculoși din cauza deversărilor de ape uzate și a scurgerilor agricole. Cu toate astea, este incert felul în care condițiile meteorologice influențează capacitatea unui virus de a infecta oamenii și dacă schimbările climatice pot agrava sau nu aceste riscuri.

Evaluarea exactă a prezenței și a riscului potențial al virusurilor dăunătoare în sursele de apă este dificilă datorită contamintanților din mediu, precum substanțele chimice sau bacteriile care pot interfera cu metodele de testare ale laboratoarelor.

Pentru a înțelege mai bine aceste riscuri, cercetătorii au realizat o serie de experimente care au simulat atât evenimente meteorologice pe termen scurt (precum furtunile), cât și schimbări pe termen lung (inclusiv creșterea temperaturilor).

Diverse virusuri au fost introduse în probe de apă pentru a urmări degradarea acestora pe parcursul a două săptămâni. Într-un experiment, probele au fost expuse la temperaturi diferite, iar în altul s-a simulat expunerea la soare. La intervale regulate, s-a măsurat potențialul de infectare.

Din aceste date, cercetătorii au calculat „T90 decay rates”, adică timpul necesar pentru ca riscurile virale să scadă cu 90%.

Rezultatele au arătat că virusurile enterice (care provoacă probleme digestive) rămân infecțioase în apa mării timp de până la trei zile la temperaturi de 30°C și chiar mai mult la temperaturi mai scăzute, până la o săptămână. Deci, s-a realizat că expunerea la soare reduce supraviețuirea virusurilor: într-o zi însorită, acestea au dispărut în mai puțin de 24 de ore, însă pe vreme înnorată, virusurile au rămas active aproximativ 2.5 zile.

Cum să reduci riscul de infectare

Pentru a minimiza riscul de îmbolnăvire, cercetătorii recomandă evitarea activităților recreative în ape contaminate timp de cel puțin 2.5 zile după o deversare de ape uzate pe vreme înnorată și așteptarea pentru cel puțin 24 de ore după contaminare în zilele însorite.

Schimbările climatice ar putea agrava problema deoarece, în anumite veri, contaminarea apelor cu deșeuri ar putea crește, mai ales după ploile abundente care urmează după perioadele de secetă.

Aceasta nu este doar o problemă în Marea Britanie. Multe țări continuă să deverseze ape uzate netratate sau parțial tratate în râuri, lacuri și mări, ceea ce transformă această situație într-o preocupare globală pentru sănătate.

Cercetările subliniază nevoia urgentă de îmbunătățire a proceselor de tratare a apelor uzate la nivel global. De asemenea, este necesară dezvoltarea unor strategii eficiente pentru gestionarea riscurilor tot mai mari cauzate de schimbările climatice.