Industria modei este responsabilă pentru mai mult de o cincime din poluarea mondială, producând 300 de milioane de tone de plastic și 1.3 miliarde de barili de petrol anual, conform Fashion Innovation.
Lupta pentru sustenabilitate din toate domeniile vieții a inspirat milioane de oameni să se îndrepte spre modele de modă mai sustenabile, cum ar fi cumpărăturile de second-hand, ceea ce poate conduce la supra-consum și la obiceiuri similare celor din industria fast fashion.
Ce este fast fashion
Fast fashion apare din cauza cererii continue de haine noi, bazată pe factori precum tendințele virale. De exemplu, o rochie verde de pe TikTok a devenit virală în 2020. Aceasta s-a epuizat rapid, iar cumpărătorii au fost rapid dezamăgiți deoarece rochia a fost uitată de viral până aceștia au primit coletul.
Ciclurile de fast fashion devin din ce în ce mai scurte din cauza rețelelor sociale, iar producția de haine s-a dublat aproape în ultimii 15 ani, ceea ce a dus la eforturi de minimizare a efectelor sale.
Fast fashion își are originea în Revoluția Industrială, când mașina de cusut a revoluționat viteza și scara la care puteau fi produse haine. Acum, fast fashion face tendințele de couture accesibile tuturor, chiar dacă ele ajung în gunoi în termen de un an de la achiziție.
De ce cumpărăturile second-hand sunt (mai) sustenabile
Cumpărăturile de second-hand ca tendință de modă sustenabilă reduc emisiile de carbon, deșeurile și cererea pentru producția de textile, ceea ce duce la cicluri de modă mai lente, ceea ce reduce poluarea cu plastic și petrol.
În plus, și după fabricarea hainelor acestea continuă să contribuie la poluare, deoarece îmbrăcămintea realizată din materiale sintetice se descompune în sute de ani. Acesta este motivul pentru care cumpărăturile second-hand sunt o opțiune bună pentru a contribui la lupta pentru salvarea planetei și a continua viața unei piese vestimentare.
Totuși, popularitatea second-hand ca o nouă tendință virală încurajează dependența de cumpărături și supra-consumul, care, la rândul lor, contribuie la probleme similare cu cele ale industriei fast fashion.
Supra-consumul, adevăratul inamic al sustenabilității
Cumpărăturile second-hand sunt o metodă sustenabilă care reduce amprenta de carbon, dar care nu a scăpat de obiceiurilor de consum din fast fashion.
Obligația morală să cumperi mai multe haine cu banii pe care îi cheltuia deja pe fast fashion și să donezi pur și simplu hainele de care nu mai are nevoie provoacă probleme similare cu cele pe care încercăm să le combatem prin cumpărăturile second-hand.
Pe măsură ce magazinele primesc un surplus de donații de la cumpărători, sunt forțate să arunce sau să vândă o mare parte a donațiilor la gropi de gunoi sau în alte țări. De fapt, doar 10-20% din hainele donate ajung pe rafturile comerciale, iar 80% din donații duc din nou la poluare, prin transporturi și incineratoare care cresc gazele cu efect de seră din atmosferă.
În 2020, pandemia de COVID-19 a declanșat o nebunie a consumatorilor pentru „haul-urile de second-hand” (videoclipuri unde oamenii arată ce piese vestimentare sau produse au cumpărat; N.red.), iar obiceiurile de consum au început să crească.
Această creștere a cererii pentru bunuri de a doua mână a dus la creșterea prețurilor. Ceea ce era inițial o resursă pentru persoanele cu venituri reduse a fost acaparată de clasele medii și înalte și a făcut accesul la haine ieftine mai dificil. Chiar dacă cumpărăturile de second-hand oferă o alternativă mai ecologică, riscurile supra-consumului pot produce cantități similare de poluare și pot crea o barieră pentru grupurile deja marginalizate în accesarea necesităților.
Pentru a combate supra-consumul, moda minimalistă poate fi un pas important. Cu doar câteva întrebări în timpul cumpărăturilor (Am nevoie de piesa asta vestimentară? Am deja ceva similar? Am alte haine cu care să o port?), te poți asigura că produsul pe care îl cumperi va fi folosit cu adevărat și nu va ajunge din nou în acel procentaj de 80% care ajută poluarea.
Comentezi?