Conform Euronews.green, Olanda este țara unde mersul pe bicicletă este foarte popular, iar populația se deplasează zilnic în medie câte 2.6 kilometri cu acest mijloc de transport.

Dacă întreaga lume ar proceda la fel, emisiile din transport s-ar reduce cu 686 milioane de tone, mai mult decât emisiile totale anuale ale Marii Britanii.

Indemnizația de kilometraj poate fi unul dintre motivele pentru care oamenii sunt mai atrași să folosească bicicleta, deoarece aceștia primesc 0.19 euro per kilometru. Pentru o persoană care merge pe bicicletă 10 kilometri pe zi timp de cinci zile pe săptămână, suma totală la final de an poate ajunge la 450 de euro.

Și Belgia a început să implementeze această strategie și oferă cicliștilor 0.24 euro per kilometru, iar Brussels Times susține că unul din cinci belgieni care lucrează pentru întreprinderile mici și mijlocii au primit această indemnizație în prima jumătate a anului 2022.

Asemănător, francezii care folosesc bicicleta pentru a se deplasa la muncă primesc 0.25 euro per kilometru, cu o limită anuală de 200 de euro. Programele pilot, care au implicat 18 companii, au rezultat într-o creștere cu 50% a numărului de cicliști.

Și alte țări de pe continent au început să adopte strategii similare, iar cercetătorii spun că acestea pot avea beneficii multiple, atât la nivel personal, cât și comunitar.

Pe lângă reducerea amprentei generale de carbon și a nivelului de zgomot, mersul pe bicicletă la muncă și înapoi reduce riscul de cancer cu 45% și pe cel de a dezvolta boli cardiovasculare cu 46%.

Mersul pe bicicletă în România

Probabil că o indemnizație de kilometraj ar putea ajuta la popularizarea mersului pe bicicletă în orașe și în România, care nu stă prea bine la acest capitol.

Dacă în Amsterdam există 767 de kilometri de piste pentru bicicliști, dintre care 513 kilometri le sunt dedicați exclusiv celor care se deplasează pe două roți, în România, 10 dintre cele mai mari orașe nu reușesc să ajungă la nivelul capitalei Olandei.

De fapt, aceste 10 aglomerări urbane cumulau în 2022 un total de 571.1 kilometri, scrie Green Community, iar capitala României are de 24 de ori mai puțini kilometri de piste pentru bicicliști decât cea a Olandei.

Aradul este cel mai dezvoltat oraș din România din punct de vedere al mersului pe două roți, însă chiar și aici, infrastructura pentru biciclete însumează de 6 ori mai puțin kilometri decât în Amsterdam.

Anul trecut, Aradul însuma 135 de kilometri de piste pentru bicicliști, iar infrastructura din Timișoara și Oradea fac ca vestul României să fie cea mai prietenoasă zonă din țară cu cei ce se deplasează rapid și fără emisii prin oraș.

Bucureștiul nu avea în 2022 decât 32.5 kilometri de piste pentru bicicliști, ceea ce îl clasa pe locul opt în cele 10 mari orașe din România la capitolul infrastructură pentru biciclete.

Infrastructura creată în trecut de primarul Sorin Oprescu, care însuma 122 de kilometri, a fost realizată pe trotuare, însă Poliția Română a desființat-o, aceasta fiind un pericol pentru pietoni, astfel că viitoarele administrații au fost nevoite să găsească alte soluții pentru bicicliști.

Anul trecut, șapte orașe, printre care București, Constanța și Timișoara, aveau în desfășurare proiecte care urmau să adauge încă 200 de kilometri de infrastructură pentru bicicliști.

Află mai multe despre cum se poate dezvolta infrastructura pentru biciclete în marile orașe din discuția noastră cu Raluca Fișer, președintele Asociației Green Revolution.