Toate fondurile strânse prin intermediul turneului Chess4Education vor merge anul acesta către Fondul de Rezilienţă pentru Educaţie, prin intermediul căruia copiii ucraineni sunt ajutaţi să revină la un ritm firesc de învăţare și să îşi regăsească un oarecare confort emoțional, odată cu reintegrarea în viețile lor a unei activități familiare – mersul la școală.

Chess4Education - cine poate participa

Industria tech, jucători de șah sau nu, participanți activi la turneu sau simpli spectatori iubitori de șah, persoane dornice să clădească o lume în care toți copiii să aibă acces la educație, oricine poate susține turneul Chess4Education și cauzele sale.

O donație de 50 lei reprezintă taxa minimă de participare la turneu. Doritorii intră pe www.chess4education.narada.ro, completează formularul de înscriere și primesc pe email detaliile necesare și link-ul pe care-l vor accesa în ziua competiției.

Dar chiar și cei care nu joacă șah pot să încline favorabil balanța jocului și să dea şah mat situațiilor dure cu care se confruntă copiii ucraineni – dezrădăcinare, dezechilibru emoțional, privare de educație – printr-o contribuție pe pagina turneului, la secțiunea Donez, dar nu joc.

Peste 40.000 de euro au fost strânși la competiția anterioară, sumă investită integral în dotarea cu tehnologie modernă a unei școli din județul Călărași, unde învățau 245 de elevi.

În momentul actual, peste 4 milioane de ucraineni și-au lăsat în urmă țara din cauza conflictelor armate care le amenință viețile. Conform organizațiilor internaționale, jumătate dintre aceștia sunt copii.

În România se află astăzi, potrivit reprezentanților guvernamentali, peste 30.000 de minori ucraineni. Necesitățile imediate, de adăpost și hrană le-au fost oferite cu sprijinul Guvernului și prin implicarea organizațiilor umanitare și populației, însă, pe lângă aceste nevoi, refugiații minori din Ucraina au și alte necesități.

Soluția Narada pentru copiii ucraineni refugiați în România

Specialiștii în politici internaționale avertizează că activitățile sociale organizate pentru copiii refugiaților sunt de ajutor, dar ele nu pot înlocui școala și îndeamnă țările devenite gazde pentru refugiați să facă eforturi pentru ca efectele privării de educație să fie limitate.

Este cunoscut studiul realizat după cutremurul din Pakistan, care arată că elevii care au pierdut trei luni de școală erau cu un an și jumătate în urmă în procesul de învățare la patru ani distanță. Rezultate similare a avut o cercetare ce a urmat Uraganului Katrina.

Astfel, nivelul de pregătire al elevilor care au lipsit de la școală între 6 și 12 luni scăzuse cu 2 ani sub nivelul clasei. Războiul adaugă dimensiuni noi acestor realități dramatice, pentru că are un puternic impact la nivel psihologic ce se traduce prin traume.

Soluția pentru care militează Narada este integrarea copiilor ucraineni în școlile românești și susținerea materială a acestor instituții de învățământ.

România are deja cadrul legal pentru a înscrie copiii ucraineni în școli, însă capacitatea de integrare a acestora depinde de asigurarea bazei materiale necesare. Pentru a ajuta școlile implicate în acest proces, Narada şi partenerii săi au creat un Fond de Reziliență pentru Educație, care intervine punctual pentru sprijinirea instituțiilor de învățământ implicate în integrarea copiilor ucraineni.

Pe de altă parte, se lucrează la dezvoltarea de conținut educativ și suport emoțional pentru copiii ucraineni, dar și pentru adulții din ecosistemul acestora. Prin colaborări cu specialiști în domeniu, vor fi organizate cursuri cu teme precum „Reducerea anxietății la copii prin joc” și „Reziliență autentică”.

Nu în ultimul rând, proiectul „Școala la Cutie” urmărește să aducă școala aproape de copiii refugiați prin distribuirea de kit-uri ce includ rechizite, manuale școlare, resurse disponibile în limba ucraineană pentru creșterea rezilienței post traumă, precum și tablete pentru elevii ucraineni.