Bucureștiul Rezilient Climatic este un eveniment organizat în cadrul Platformei de mediu pentru București, împreună cu Fundația Comunitară București și Orange România, care reunește reprezentanți ai administrației publice, mediului profesional și ai organizațiilor civice, într-o discuție orientată pe soluții aplicabile, de la modele internaționale de orașe reziliente, la proiecte locale deja implementate, aplicabile capitalei.

„Suntem mai asemănători cu Parisul decât ne imaginăm. Avem cam aceeași populație și un număr similar de locuitori de peste 65 de ani, care știm că sunt vulnerabili în fața schimbărilor climatice. Ce este diferit este că Parisul a început să trateze criza climatică ca pe o problemă serioasă, deoarece se confruntă deja cu consecințele acesteia,” explică Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București.

Reziliență bazată pe patru axe de acțiune

Revizuirea strategiei de reziliență a Parisului a fost inițiată în 2022 pentru a integra lecțiile învățate din numeroasele crize experimentate din 2017 până atunci, precum cea mai mare rată a mortalității din Europa în timpul valurilor de căldură și are la bază patru axe:

Axa I: pregătirea locuitorilor ca actori ai rezilienței și promovarea culturii riscului prin evenimente festive, educaționale și culturale.

Axa II: sprijinirea coeziunii sociale și a ajutorului reciproc de proximitate (l'entraide de proximité) între parizieni, atât în viața de zi cu zi, cât și în timpul crizelor.

Axa III: adaptarea clădirilor și a infrastructurii pentru un mediu urban rezilient și organizarea capacităților de reziliență la nivel de cartier (proximitate).

Axa IV: consolidarea serviciilor publice pentru a anticipa și a gestiona crizele și creșterea cooperării teritoriale la toate scările.

Programe și proiecte de creșterea rezilienței climatice

În 2017, Parisul a închis școlile timp de 3 zile din cauza temperaturilor extreme, ca mai apoi să transforme curțile școlare în insule de răcoare (cool islands) accesibile comunității și sunt vizate 760 curți de școli publice adaptate până în 2050.

Un alt proiect a constat în transformarea bulevardului Périphérique, care avea 1 milion vehicule/zi, într-un coridor verde multimodal. Din 2024 au fost testate soluții de reducere a vitezei, benzi pentru transport public, piste de biciclete și bariere acustice verzi.

De asemenea, piețele pariziene ca Bastille, Nation, Madeleine, Gambetta, Italie, Panthéon, Fêtes sunt propuse pentru reamenajare pentru trafic redus și mai multă vegetație, unde 50% din spațiu să fie redat pietonilor și cicliștilor.

„Una din realitățile cu care ne confruntăm este faptul că, atunci când vorbim de schimbările climatice și mediu, avem un minister care se află pe locul 3 din coadă la buget alocat,” spune Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.

Astfel de inițiative sunt posibile și în București, dar avem nevoie de implementare și de resursele necesare pentru a ajunge acolo. Diana ne spune că astfel de implementări sunt importante și că speră că pe viitor, business-urile și instituțiile publice „vor gândi dezvoltarea economică ca să și trăim în ea.”