Influența poluării aerului asupra sistemului respirator este un subiect pe care l-am mai abordat în mai multe articole. Printre descoperirile făcute de cercetători se numără aceea că emisiile de carbon, precum cele provenite de la mașini, pot cauza mutația celulelor aflate în plămâni și le pot transforma în unele canceroase.

Poluarea cauzează și alte tipuri de boli decât cele respiratorii

Beatrice Mahler spune că mediul poluant în care trăim are un impact asupra fiecărei celulă din organism și există chiar și o legătură între bolile pe care le putem dezvolta și poluanții cu care noi intrăm în contact.

„Va trebui să găsim un nou algoritm pentru a identifica legătura între afecțiunile pe care le avem , evoluția lor mai rapidă spre acutizare sau spre deteriorarea organismului și factorii poluanți care nu sunt unici. Nu ne expunem doar la PM 2.5 sau la monoxid de azot sau la ozon, sunt o serie de factori care impactează organismul și care aduc efect diferite în funcție de fiecare om”, a precizat Beatrice Mahler în cadrul evenimentului Sustenabil Zi de Zi.

Particulele de dimensiuni foarte mici, în special cum sunt cele PM 2.5, pătrund foarte ușor în plămâni și pot ajunge chiar și în sânge, ceea ce duce la inflamarea organismului și crește riscul dezvoltării bolilor. Practic, atunci când respirăm constant un aer poluat, spune Beatrice, trăim într-un organism inflamat în fiecare zi, iar astfel apar și bolile sau afecțiunile respiratorii, dar și bolile cardiovasculare.

Într-un studiu realizat anul trecut de o echipă amplă de cercetători din care a făcut parte și specialistul în pneumologie, au fost preluate datele înregistrate de zece stații din București care măsoară calitatea aerului. Cercetătorii au determinat că nivelul de poluare determinat de particulele PM 2.5 și PM 10 nu era monitorizat constant de aceste stații, însă perioada analizată, care a cuprins ultimii cinci ani, a inclus și pandemia de COVID-19.

„Excluzând perioada respectivă, avem două momente când nivelul de poluare este foarte crescut și avem și un număr mare de infecții respiratorii toamna, octombrie-decembrie și februarie-martie; în lunile de vară, nivelul de poluanți scade ușor”, precizează Beatrice Mahler.

Creșterea numărului de bolnavi pune presiuni și pe economie

Din observațiile medicilor, când nivelul de poluare cu particule PM 10 crește cu 10 micrograme pe metru cub, crește și numărul de internări cu până la 600 de pacienți într-o lună, iar pentru particulele PM 2.5, numărul pacienților internați pentru afecțiuni pulmonare crește și cu 900. În ce privește pacienții ce suferă de boli cardiovasculare, numărul internărilor în urma expunerii la un aer mai poluat decât de obicei cu PM 2.5 crește cu 1.300 de pacienți, adaugă medicul.

Totodată, accidentul vascular cerebral, care este tot o afecțiune a sistemului vascular, prezintă risc crescut în urma expunerii la un aer mai poluat cu particule PM 2.5. Astfel, într-o lună în care aceste particule cresc cu 10 micrograme pe metru cub, circa 10 pacienți pot avea accident vascular cerebral.

Așadar, deși am putea crede inițial că în urma expunerii la un aer mai poluat pacienții pot dezvolta boli ale sistemului respirator, în realitate, șansele sunt mai mari ca bolile cardiovasculare să fie cele mai accentuate.

Ca o consecință a presiunii crescute asupra sistemului de sănătate, poluarea poate genera și pierderi economice, spune Beatrice Mahler, pentru că tratamentele de care pacienții afectați au nevoie trebuie sprijinite financiar.

„Este extrem de important să ne gândim nu doar la impactul pe care particulele poluante îl au asupra noastră, ci trebuie să gândim și în termeni economici. În calculele pe care le-am făcut pentru anul 2023 în cazul serviciilor medicale, statul cheltuie până la 1,5 milioane de lei pe lună în plus pentru acești pacienți (n. red. pacienții afectați de creșterea poluării), iar asta este extrem de grav”, adaugă pneumologul.

România, în topul statelor afectate de tuberculoză din cauza poluării

România ocupă primul loc la nivel european în ce privește numărul de bolnavi de tuberculoză, iar medicii au vrut să vadă dacă există o corelare în ce privește expunerea la poluare și creșterea șanselor ca un pacient să dezvolte tuberculoză.

Astfel, sudul României, unde se află și Bucureștiul, este una dintre zonele cu cele mai multe cazuri de tuberculoză, dar este totodată și una dintre zonele țării cu un nivel foarte crescut de poluare a aerului, alături de estul României.

Dar de ce este mai multă poluare în sudul României? Beatrice Mahler spune că, potrivit datelor privind nivelurile de poluare la nivel european, preluate de la un centru european, zona Balcanilor, respectiv sudul României, se confruntă cu un nivel mai mare de poluare în general. La acesta se adaugă și impactul pe care îl au practicile agricole tradiționale, despre care se vorbește mai puțin în contextul poluării, respectiv utilajele agricole poluante ce funcționează pe motorină.

„Efectuăm acum o altă cercetare în care comparăm datele de cancer și poluare, iar aici lucrurile au din nou un impact mai mare în Câmpia Română”, precizează managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Un lucru interesat descoperit de cercetătorii români este acela că în Bulgaria, țară vecină cu România chiar în partea de sud, unde nivelul de poluare este mai mare, cazurile de tuberculoză sunt mai puține decât la noi în țară.

Beatrice Mahler spune că finanțarea are un impact major în ce privește cercetările și progresul medical. „Nu putem să cerem rezultate fără finanțare. E vorba de ore petrecute pentru a studia aceste lucruri. Sunt lucruri pe care și eu și toți cei care suntem în acest domeniu le facem în afara orelor de muncă și fără să fie finanțate separat.”