Deși cifrele sunt alarmante, de multe ori privim problema risipei alimentare ca fiind „a altora” – a marilor lanțuri de magazine, a restaurantelor sau a producătorilor. Realitatea este însă diferită, iar pentru produce o schimbare reală, Federația Băncilor pentru Alimente din România - FBAR își propune să demonteze cele mai frecvente mituri care ne sabotează bugetul familiei și impactează mediul înconjurător.

4 mituri false despre risipa alimentară

Iată 4 percepții greșite despre risipa alimentară la care ar fi bine să renunțăm:

Mitul 1: „Risipa alimentară e generată de supermarketuri. La mine în casă nu prea se aruncă mâncare”

Realitatea: Studiile arată că gospodăriile sunt, de fapt, responsabile pentru o parte covârșitoare a cantității de hrană aruncată. Cumpărăturile impulsive și lipsa de organizare ne fac să pierdem evidența produselor din frigider. Pentru a conștientiza acest lucru, puteți face testul „Pușculița risipei”: puneți un borcan pe blatul din bucătărie și, de fiecare dată când aruncați un aliment, introduceți în el contravaloarea în bani. La finalul lunii, suma strânsă va demonstra cât de mult costă lipsa de organizare.

Mitul 2: „Mâncarea este biodegradabilă, deci dacă o arunc la gunoi nu poluează”

Realitatea: Când hrana ajunge la groapa de gunoi și se descompune, eliberează metan – un gaz cu efect de seră extrem de puternic. Mai mult, atunci când aruncăm o roșie sau o bucată de brânză, nu aruncăm doar produsul în sine. Irosim toată apa, energia și resursele umane care au fost necesare pentru producția, ambalarea și transportul acelui aliment. Reducerea risipei este, așadar, o acțiune climatică directă.

Mitul 3: „Dacă a trecut data de pe ambalaj, produsul e periculos și trebuie aruncat imediat”

Realitatea: O sursă uriașă a risipei vine din confuzia de termeni. Este vital să facem diferența între „A se consuma până la” (dată care indică siguranța alimentară, folosită la carne sau lactate, de exemplu) și „A se consuma de preferință înainte de” (care se referă la calitatea optimă a produsului). Alimentele din a doua categorie – precum pastele, orezul, conservele sau cafeaua – sunt perfect sigure pentru consum și după acea dată, dacă ambalajul este intact. Bazați-vă pe propriile simțuri înainte de a transforma un produs bun în deșeu.

Mitul 4: „Să previi risipa e prea complicat, ia prea mult timp și nu face o diferență reală”

Realitatea: Organizarea inteligentă necesită doar câteva minute pe săptămână și o schimbare minimă de obiceiuri.

  • Aplicați regula FIFO (First In, First Out) în frigider, creând o zonă „Consumă-mă cu prioritate” pentru produsele începute.
  • Nu aruncați legumele ofilite (morcovi, țelină, ridichi); scufundați-le într-un bol cu apă și gheață timp de 30 de minute, iar prin osmoză își vor recăpăta textura crocantă. • Congelați „micro-ingredientele” (pasta de tomate rămasă, de exemplu) în tăvițe pentru gheață, pentru a le folosi ulterior.

„Să arunci hrana a devenit, din păcate, un gest mult prea ușor într-o societate de consum. Când demontăm aceste mituri, realizăm că risipa nu este doar o problemă de logistică a marilor lanțuri comerciale, ci o responsabilitate comună a fiecăruia dintre noi. A schimba modul în care privim o etichetă sau o legumă imperfectă înseamnă, de fapt, a reda respectul pentru hrană, pentru resursele planetei și pentru cei care nu știu ce vor pune mâine pe masă. Hrana nu este o certitudine pentru toți, ci un drept, iar împreună trebuie să transformăm mentalitatea din «a arunca» în «a proteja»”, a declarat Romuald Bulai, Președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.

Cum te poți implica ca companie

Dacă reprezentați o companie din industria agroalimentară (producător, procesator, distribuitor sau retailer) și vă confruntați cu surplus, alegeți solidaritatea. Conform Legii 217/2016, (modificată și completată prin Legea 49/2024 privind diminuarea risipei alimentare) puteți transfera gratuit alimentele către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilități fiscale (cheltuieli deductibile integral și scutire de TVA).