Cutremurele pot genera volume mari de hidrogen în interiorul planetei prin fracturarea rocilor, care apoi reacționează cu moleculele de apă, conform New Scientist.

Acest hidrogen ar putea fi o sursă neexplorată de energie pentru organismele care trăiesc în scoarța terestră, dar și pentru oameni, care caută surse alternative de combustibil curat.

Cum produc cutremurele hidrogen

În ultimii ani, interesul pentru identificarea depozitelor subterane de hidrogen a crescut datorită posibilității de a fi utilizate ca un combustibil alternativ, curat. Până acum, cercetările s-au concentrat pe „hidrogenul geologic”, generat prin reacția apei cu roci bogate în fier. Acest proces se numește serpentinizare, dar au fost folosite și metode precum descompunerea apei de către minerale radioactive.

Nicolas Lefeuvre și colegii săi de la Universitatea Grenoble Alpes din Franța au vrut să afle mai multe despre alte mecanisme de generare a hidrogenului, după ce au măsurat concentrații mari de hidrogen în probe de sol din Pirinei.

După ce au eșuat să explice sursa acestor concentrații, au luat în calcul o ipoteză: producerea hidrogenului se întâmplă prin zdrobirea mineralelor silicatice în timpul cutremurelor. „Când se rupe legătura siliciu-oxigen, se generează o suprafață foarte reactivă de cuarț care reacționează cu apa pentru a produce hidrogen,” explică Lefeuvre.

Până la 29 de milioane de tone de hidrogen din cutremure

Pentru a obține o estimare mai precisă, echipa a folosit un dispozitiv numit „ball mill” (o moară cu bile), folosit pentru a zdrobi roci, și au măsurat hidrogenul rezultat din zdrobirea cuarțului în apă. Prin ajustarea vitezei, au simulat fracturarea cuarțului în timpul cutremurelor de diferite magnitudini.

Astfel, cutremurele cu magnitudine peste 4 pot produce cumulativ până la 29 de milioane de tone de hidrogen liber pe an. Aceasta este o estimare maximă, bazată pe presupuneri optimiste (de exemplu, că toate faliile sunt acoperite cu cuarț).

Este posibil ca o parte din acest hidrogen să rămână prins în planul faliilor, spune Lefeuvre, iar în unele cazuri, roca evaporitică (un tip de rocă impermeabilă) ar putea acționa ca un capac eficient pentru păstrarea hidrogenului.

Următorul pas al echipei este să testeze producerea de hidrogen din roci compuse din alte combinații de minerale.

Geoffrey Ellis de la Institutul Geologic al SUA, care a publicat recent o hartă a celor mai probabile locații pentru depozite de hidrogen geologic din SUA, spune că acest studiu este cel mai riguros realizat până acum în privința hidrogenului mecanoradical. Totuși, el este sceptic că faliile ar putea păstra suficient hidrogen pentru a forma depozite viabile.

Cu toate acestea, chiar dacă oamenii vor reuși sau nu să exploateze acest tip de hidrogen, este posibil ca microorganismele care trăiesc în adâncul Pământului să-l folosească deja ca sursă de energie.