Zeci de termocentrale pe cărbune care au fost retrase ar putea primi o nouă viață prin furnizarea de energie de rezervă sau de urgență pentru rețeaua electrică, fără combustibili fosili. În schimb, s-ar baza pe energia termică stocată în pământ, conform New Scientist.

Cum putem readuce termocentralele la viață cu pământ

Conceptul presupune crearea unei grămezi uriașe de pământ lângă o termocentrală și instalarea unor încălzitoare industriale în interior. În perioadele cu cerere scăzută pe rețea, aceste mașinării ar converti energia electrică ieftină în căldură, care ar rămâne stocată în pământ la o temperatură de aproximativ 600°C. În perioadele de cerere ridicată de energie, căldura ar putea fi transferată din pământ prin conducte.

Apoi, generatorul conectat ar putea apoi transforma acea căldură în energie de rezervă, unde căldura ar transforma apa în abur, care ar învârti paletele turbinei pentru a produce electricitate. Practic, în loc să fie folosit cărbunele pentru a încălzi apa și a produce aburul, se folosește căldura din această energie stocată în pământ.

Majoritatea tipurilor de pământ conțin în mod natural materiale rezistente la căldură, precum dioxidul de siliciu și oxidul de aluminiu, ceea ce le face „rezistente la încălzire”, după cum spune Austin Vernon de la Standard Thermal, Oklahoma.

Start-up-ul său urmărește să comercializeze această tehnologie de tip „baterie termică” pentru repunerea în funcțiune a termocentralelor pe cărbune retrase, în special în locurile unde există surse apropiate de energie solară sau eoliană.

Viața termocentralelor din România

Doar în SUA, de exemplu, există multe astfel de facilități - aproape 300 de termocentrale pe cărbune au fost retrase între 2010 și 2019.

România a fost și ea un mare producător de energie pe cărbune, acum 30 de ani. De atunci, între 2009 și 2022, a închis termocentrale cu o capacitate totală de peste 7.000 MW, adică cât 10 reactoare de la Cernavodă.

Cu toate acestea, România încă depinde de termocentralele pe cărbune, în timp ce Pactul Ecologic European cere închiderea lor pentru obținerea neutralității climatice până în 2050.

În 2022, Complexul Energetic Oltenia a primit un ajutor de stat de 2,6 miliarde de euro pentru restructurare și decarbonizare, un proces în cadrul căruia s-a angajat să închidă centralele pe cărbune până în 2026 și să pună în loc, în această perioadă, centrale pe gaz și panouri fotovoltaice. Însă proiectele noilor centrale sunt mult întârziate și nu vor fi gata anul viitor, conform HotNews.

Însă, în luna iunie a acestui an, fostul Ministru al Energiei, Sebastian Burduja, declara la Bruxelles că nu are cum să închidă aceste centrale, deoarece nu avem variante mai puțin poluante cu care să le înlocuim, și cerea amânarea închiderii până în 2032.