Conform studiului The Green City Index: Europe, publicat de Essential Living, în 2025, București a primit un scor de 12 din 60 de puncte pentru domenii precum parcuri și grădini, zone naturale, parcuri, păduri și zone cu apă. Comparativ, pe primul loc se află Paris, cu un scor de 40/60, urmat de Amsterdam cu 37 și Roma cu 36 de puncte.

Tot anul trecut, Garda Națională de Mediu a sancționat Primăria Municipiului București cu o amendă de aproximativ 20.000 de euro pentru lipsa unui Registru al Spațiilor Verzi și a unui Plan Integrat de Calitate a Aerului.

Cu o recomandare de cel puțin 26 de metri pătrați pe cap de locuitor de către Uniunea Europeană și cel puțin 50 de metri pătrați recomandați de către Organizația Mondială a Sănătății, există o singură întrebare cu privire la cei 23.21 de metri pe cap de locuitor înregistrați în 2011:

Unde au dispărut și ce putem face pentru a proteja spațiile verzi rămase?

Informații despre spații verzi, indisponibile din 2011

Într-un răspuns oferit de Primăria Municipiului București pentru Green Start-Up se menționează realizarea unui inventar al spațiilor verzi în cadrul obiectivului „Cadastrul Verde al Municipiului București - Registrul spațiilor verzi”, în perioada 2009-2011, care nu generează rapoarte și nu furnizează „Fișa Spațiului Verde” (un document prevăzut în Normele tehnice pentru elaborarea Registrului Local al spațiilor verzi din intravilanul localităților aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1466/2010) încă de la data constituirii sale, acum mai bine de 14 ani.

Cu toate că am contactat primăriile tuturor sectoarelor, doar sectorul 5 ne-a oferit date exacte referitoare la suprafața totală de spațiu verde, care este de aproximativ 900.000 metri pătrați (sau 90 de hectare), și bugetele alocate pentru întreținerea spațiilor verzi aflate în administrare (28.629.887 lei în data de 19.11.2025, respectiv 146.805.000 lei în 2024).

În 2011, sectorul 5 a înregistrat o suprafață totală a spațiilor verzi de 369.6 hectare. Asta înseamnă că în 14 ani, doar în sectorul 5 au fost pierdute 279.6 hectare de spații verzi.

În 2014, un audit al Curții de Conturi a arătat că autoritățile au luat în calcul și spațiile verzi private atunci când au stabilit acest indice. Prin urmare, fără spațiile verzi din curtea locuitorilor, suprafața medie pe cap de locuitor în capitală scade la sub 10 metri pătrați.

Problema lipsei de spații verzi din Capitală

Scăderea dramatică a hectarelor nu a apărut peste noapte, ci a fost un proces lent de înlocuire a spațiilor verzi cu parcări, blocuri, sau chiar mall-uri, după cum ne povestește Beniamin Gheorghiță, reprezentant al mișcării cetățenești „Parcul IOR Dispare”. Reprezentantul ne spune cum a început inițiativa, când el și alți cetățeni au început să protesteze cu privire la construcțiile și schimbările parcului IOR, începuse după distrugerea unei zone retrocedate din parc.

„Sunt multe bucăți [de spații verzi] retrocedate. Începuseră să facă parcare, veniseră cu niște rulote, cu niște food truck-uri și parcau mașinile efectiv pe iarbă. Dispărea din spațiu verde, undeva în spatele unui mall, și ăla făcut la fel, pe zona parcului. Din păcate, începuseră defrișările și se voia, chiar se ceruse la primărie, planuri urbanistice ca să creeze niște blocuri,” ne povestește Beniamin.

Aceasta este abordarea principală prin care spațiile verzi sunt utilizate pentru a se transforma în zone rezidențiale sau de business, care „au cel mai mare câștig, pentru că se face o parcare, o zonă de agrement”. Mall-ul Parklake este și el rezultatul unei astfel de construcții asupra unui spații verde, ne spune reprezentantul Parcul IOR Dispare.

Cu experiența sa ca activist, acesta ne spune că acele cartiere numite tradițional dormitor sunt printre cele mai comune victime ale unor astfel de schimbări. Din moment ce în astfel de zone nu există spații verzi mari, precum parcurile, există un interest mare asupra microparcurilor care au rămas, pentru a fi transformate în zone comerciale.

De ce? Pentru că acolo unde există un parc, fie el și micro, există și blocuri construite, care fac anularea extinderii unui parc mai ușoară, în favoarea construirii unui nou bloc, de exemplu. Parcul Codrii Neamțului este unul din cazurile de care Beniamin s-a lovit, care a „dispărut peste noapte,” fiind o zonă retrocedată de o persoană cu un lanț de firme de taxi. Din moment ce amenda pentru defrișările ilegale era mică (între 25 - 50, în prezent crescută la sume între 1.500 și 3.000 de lei), s-au făcut tăieri ilegale în zonă.

Cum putem crea mai multe spații verzi

O soluție sustenabilă pe care Beniamin o menționează și care este aplicată și în România, în Timișoara și la Cluj, este bugetarea participativă.

Prin bugetarea participativă, poți transforma anumite zone, cât de mici, în parcuri și microparcuri, inclusiv din poziția de cetățean. Pașii sunt simpli: dacă ai 50 sau 100 de metri pătrați și îți dorești ca dintr-o bucată betonată să ai un microparc, poți veni cu un proiect la primărie, care este votat și, în cazul în care este ales, implementat.

„În Timișoara am auzit că au făcut bugetare participativă, inclusiv pentru studenții de liceu. La noi în București, anul trecut s-a dat buget destul de mare, vreo 4 milioane de euro, dacă nu mă înșel, doar că nu s-a lansat programul. Noi am lansat o petiție, iar în momentul de față strângem semnături și o să continuăm presiunea anul ăsta către primarul general ca să lanseze măcar la anul bugetarea participativă.”

Cât despre ce putem face ca cetățeni, Beniamin ne spune că există consilieri locali și municipali, de la toate sectoarele, care susțin spațiile verzi și care susțin astfel de inițiatie. Tot ce trebuie să ai sunt niște date agregate și o masă de oameni interesați să facă ceva.

„Așa am reușit și cu amenda pentru defrișări, după ce am avut 2.000 și ceva de semnături și vreo 2.000 de oameni care au trimis mail-uri către consilier. S-a votat cu unanimitate, deci trebuie să avem date agregate și să avem sesizări.”