Cred că toți suntem familiarizați cu Mercedes-Benz Vito sau V Class. Este o dubiță de transport marfă sau persoane, gândită pentru transportul de tip shuttle, adică de la aeroport la hotel și invers, dar nu numai. Este pentru cei care se respectă și vor ceva mai mult decât un Volkswagen Transporter sau un Opel Vivaro. EQV oferă mai mult, oferă lux și prestanță, e pentru cei care vor să își facă treaba în stil.
Mercedes EQV este impunător și foarte versatil
Când o privești de afară, îți dai seama că „mașina” asta, deși real vorbind e o dubiță, este mare, iar asta vine cu anumite dezavantaje, dar și cu o suită de beneficii. Principalul dezavantaj al lui EQV este că e prea mare pentru a fi ușor de condus în oraș; are proporții generoase pe toate părțile, mai ales la lungime. Eu am avut probleme în a o parca, pentru că nu încape într-un loc destinat mașinilor mici sau dacă încape, e la limita limitei. Dar de condus, se conduce neașteptat de ușor și voi reveni la acest aspect, deși poziția de condus este mult mai înaltă decât la vehiculele obișnuite.
În EQV intri și ieși pe patru uși, cele două din față, de la pasager și șofer, respectiv pe cele două din lateral, culisante și care pot fi acționate electric, dacă mai scoți niște bani din buzunar. Ce te așteaptă în interior depinde doar de tine. Poți avea fotolii, poți avea banchetă, poți avea fotolii față în față, ca să ții o conferință „din mers”. Poți avea o masă între fotolii, ca să poți lucra pe laptop sau să prezinți un proiect imobiliar. Există și opțiunea de a avea pat și piese de mobilier pentru camping, în versiunea Marco Polo. Opțiunile sunt aproape nelimitate, iar design-ul este modular.
Totul este amplasat pe șine, deci dacă vrei în timp să îți regândești interiorul, o poți face fără probleme.
Indiferent câte scaune pui în EQV, nu o să duci lipsă de spațiu. Noi am avut mașina configurată ca un fel de mini birou, dacă îl pot numi așa. Două fotolii mari în față, iar în spate, două fotolii puse spate în spate cu cele din față, respectiv alte trei în portbagajul mașinii puse invers, adică cu fața la drum. Între cele două rânduri de scaune din spate era o măsuță culisantă care se putea rabata în funcție de spațiul necesar pentru lucru. Este evident, configurația pe care noi am avut-o era gândită pentru lucru, altfel nu aveam scaunele din spate puse față în față și nici masa de modulară.
EQV-ul nostru avea ceva spațiu în portbagaj, care și el se deschide electric, apropo, dar doar dacă îți cumperi opțiunea respectivă, însă poți alege o versiune cu mai mult spațiu. Noi am avut modelul EQV 300 Long la teste, care măsoară 5.14 metri lungime, dar există și versiunea Extra-Long, de 5.37 metri lungime, iar creșterea ajută în principiu la stocarea bagajelor.
Cum se conduce Mercedes-Benz EQV
Destul de afară, hai și la volan. Cum urci în EQV îți dai seama că e o mașină cu poziție înaltă de condus, doar am zis deja că e dubiță. Vei vedea binișor peste cei din față, chiar dacă te uiți peste un SUV, să zicem.
De obicei, o poziție înaltă de condus are și dezavantaje, cum ar fi stabilitatea mai mică față de o mașină normală sau senzația de „barcă” pe stradă, adică tot instabilitate. Dar aici intervine magia Mercedes-Benz, pentru că lucrurile astea ori nu se simt deloc, ori sunt aproape inexistente. EQV poate fi configurat cu suspensia AIRMATIC, o opțiune scumpă, dar care merită toți banii. De ce? Oferă stabilitate mai bună pe curbe și la viteze mari și absoarbe șocurile din asfalt de parcă nu ar fi. La viteze de peste 110 km/h, ea va coborî mașina circa 1 centimetru ca să ai o aerodinamică mai bună, deci consum mai mic și stabilitate bună.
Motorul de 204 cai putere este mai mult decât suficient și mașina trage destul de bine chiar și în modul maximum range, raportându-ne la faptul că este totuși o dubă. Dacă ai nevoie de reprize mai sprintene, o pui în confort sau în sport și răspunsul va fi altul, dar nu o ține mult acolo, că bateria se va duce aproape cu fiecare kilometru.
Am mers cu Mercedes-Benz EQV chiar și la viteze de peste 130 km/h și acolo se simțea foarte stabilă. Aici ajută și greutatea, pentru că are peste 2.5 tone și bateria de 90 kWh de sub podea ține centrul de greutate jos. Eu cred că la drum lung mașina asta e perfectă. Ai mult spațiu pentru pasageri și bagaje, e foarte confortabilă și se simte stabilă și ușor de controlat și la viteze mari. Despre asta cred că este Mercedes EQV raportat la oamenii de rând. Mergi cu familia în vacanță la greci sau înspre vest, te „sui” pe autostradă și sute de kilometri nu faci altceva. O să mai stai din când în când la încărcat, dar revin și la subiectul ăsta.
Pe serpentine și curbe strânse e la fel, foarte stabilă, chiar dacă nu concurează cu mașinile sport din motive evidente de gabarit. În general, te îndeamnă să mergi liniștit, în confort, dar poate fi și sportivă, la nevoie sau dacă vrei să-ți mai „trezești” familia la drum. Cei din spate vor avea parte de călătorii confortabile, dar vor simți mai tare gropile și denivelările, iar dacă vrei să îi dai mai tare pe viraje, ei nu o să-ți mulțumească. E o diferență notabilă între cum se simte EQV-ul pe drum drept și pe drumuri de munte pe locurile din față, respectiv cele din spate.
În oraș, mașina se comportă foarte bine raportat la dimensiunile ei. Cât timp ești cu ea pe drum și nu trebuie să o parchezi într-un loc mai mic sau să te strecori, e foarte comodă. Direcția e foarte moale, dar precisă și face acest „mastodont” ușor de condus chiar și pe străzi mai mici.
Acest Mercedes este perfect pentru confort la drum mediu-lung
Suspensia cu perne de aer și distanța mare între puntea față și cea spate face ca gropile, șinele de tramvai și gurile de canal să fie preluate fără emoții și aproape că nu le simți, de multe ori.
Ar fi ajutat, zic eu, dacă aveam punte spate viratoare pe V Class, adică roțile din spate să vireze odată cu cele din față, așa cum se întâmplă la Renault Rafale, de exemplu, mașină pe care am testat-o și noi anul acesta în Spania. O astfel de configurație face mașina mai mobilă, mai ales vorbind de un vehicul lung, iar virajele strânse sau parcatul în locuri mai puțin optime este mai facil. Poate într-o versiune ulterioară.
Probabil te gândești că EQV trebuie să fie foarte comod și să îți ofere tot confortul, fiind Mercedes, așa și este. Scaunele sunt mari, de piele și cu cotieră individuală. Pasagerii din față se bucură de scaune încălzite, care sunt foarte bune când e rece afară, volanul este și el încălzit. Clima funcționează foarte bine și ai multe guri de ventilație. În față, este reglabilă pe două zone, iar în spate, există câte două guri de ventilație pe fiecare laterală, respectiv alte două la stâlpul ușilor glisante.
Sistemul este inteligent și dacă simte că se poate crea condens, adică să se aburească geamurile, preia controlul și face în așa fel încât să nu ai probleme cu vizibilitatea.
Materialele la interior sunt moi, plasticul, în puținele locuri pe unde îl vezi, e moale și dă senzația de lux. De asta cumperi V Class și nu altă dubă, chiar dacă există alte modele cu care îți faci treaba fără dar și poate.
Când îți pui centura în față, aceasta te strânge puțin, se așază mai bine pe corp, sunt detalii care pe mine m-au făcut mereu să zâmbesc când am urcat în EQV.
Sistemul audio la noi a fost cel opțional Burmester, cu câte un difuzor mare pe fiecare ușă și alte difuzoare ascunse în habitaclu. Se aude bine, e echilibrat și gândit să asculți muzică relaxat, nu neapărat să dudui noaptea prin cartier.
EQV te face un șofer mai sigur, dar sistemul este „învechit”
Când vorbim de tehnologii pe EQV, nu ne gândim doar la cele de siguranță, care sunt prezente și funcționează bine, ci și la cele care facilitează condusul unei mașini atât de mari, toate înglobate într-un sistem de infotainment învechit. Să le luăm pe rând.
La siguranță, mașina e aproape ireproșabilă, dar uneori reacționează cam tare. De exemplu, colegul meu Vlad a mers cu ea pe A3, între Ploiești și București, cu pilotul automat adaptiv setat pe viteze între 100 și 130 km/h. Când mașina din față accelera, accelera și EQV-ul până la viteza setată. Când cel din față mergea prea încet și trebuia depășit, dubița începea să accelereze și ea, dar destul de încet față de ritmul traficului. Totuși, dacă i se pare câtuși de puțin că ești aproape să îl lovești pe cel din față , frânează puternic. Chiar dacă stopurile celui din față se aprind, dar el nu decelerează puternic, ea tot frânează tare și uneori te-ar putea speria fără motiv.
De aceea e bine să nu te bazezi complet pe aceste funcții și să păstrezi tu un ochi vigilent pentru situațiile care ar putea fi un pericol și pe ritmul general al traficului. Altfel, în funcție de viteza pe care o ai și distanța față de mașina din fața ta, EQV-ul te va avertiza dacă stai prea aproape și riști să nu poți frâna în caz de urgență.
Dubița își poate ține singură banda, temporar, chiar dacă drumul este într-un viraj ușor, dar din nou, te va avertiza să pui mâinile la loc pe volan destul de repede. În oraș, te avertizează să fii atent la trecerile de pietoni, mai ales dacă viteza este ceva mai mare. Probabil poate frâna și singură în caz de urgență, dacă viteza nu e exagerată, dar nu am încercat asta, evident.
Ai și alertă la unghiul mort care funcționează foarte bine și este utilă pe un vehicul atât de lung și ai și alerte la părăsirea benzii sau la depășirea limitei de viteză. Senzorii de parcare merg foarte bine, uneori mi se pare că exagerează cu reacțiile, dar e mai bine decât să o lovești. Camerele din față și spate se văd bine și te ajută să te orientezi, mai ales la parcări.
Din păcate, toate aceste funcții de siguranță sunt înglobate într-o interfață învechită și greoaie. Este păcat că Mercedes nu a redesenat acest sistem de operare după mulți ani în care el a fost implementat. Își face treaba, merge destul de bine, dar ar putea merge și mai bine și ar putea fi mai intuitiv. E un mix de vechi și nou. Vechi pentru că arată vechi, nou pentru că îți oferă funcții pe care nu le-am mai văzut pe alte mașini. De exemplu, îți poți conecta smartwatch-ul pentru ca mașina să îți citească pulsul în timp real. Așa poate determina când ești prea obosit sau prea agitat pentru a conduce în siguranță.
Navigația integrată e foarte utilă, pentru că îți spune unde găsești stații de încărcare în apropiere, dar zău dacă ai vrea să o folosești. Arată ca un sistem de navigație aftermarket de acum 10-15 ani, chiar dacă traseele sunt delimitate bine și are mai toate străzile, chiar și pe cele foarte recente, cum este noul bulevard care leagă Prelungirea Ghencea de Valea Cascadelor.
Din punctul meu de vedere, Mercedes ar avea foarte mult de câștigat dacă ar implementa un sistem nativ de la Google pe bază de Android, cum este cel pe care Renault îl folosește acum pe mașinile sale. E rapid, intuitiv, integrat cu Google Maps, dar și cu alte aplicații de navigație, cum ar fi Waze, te redirecționează către stații de încărcare direct pe traseu și îți estimează autonomia în funcție de distanță și tipul de drum pe care mergi. Cu toate acestea, EQV e integrat cu Android Auto și Apple CarPlay.
Partea bună e că dacă vii de pe un Mercedes mai vechi unde ai avut tot acest sistem de operare, te vei simți ca acasă.
Autonomie și concluzii Mercedes EQV 300
Autonomia lui EQV e slabă, dar există câteva motive bune pentru asta. În primul rând, bateria montată pe acest model nu este foarte mare, la doar 90kWh. Dacă ne gândim că Scenic E-Tech, pe care l-am testat și noi de curând, este mai compact și are o baterie de 87kWh, aici cu siguranță se putea mai mult, dar este nevoie de o regândire a platformei. Per total, am obținut aproximativ 300 de kilometri după un drum de la București la Atra Doftana și înapoi, dar a trebuit să alimentăm pe centură, pentru că mai aveam doar 15%. Și am mers în principiu pe eco sau maximum range, deci dacă mergi pe confort sau sport, autonomia va mai scădea.
Puterea de încărcare nu impresionează, dar este suficientă, la 110kW, cât am obținut noi. Am oprit la o stație Renovatio, cu putere maximă de 200kW, deci am împins sistemul la maxim. După aproximativ 38 de minute, aveam 50%, iar sesiunea de încărcare ne-a costat în jur de 80 de lei, deci am mers cu puțin peste 1 leu per kilometru. Asta nu e neapărat bine, dacă ne raportăm la varianta diesel a lui V Class. Costul e mai mare pe electrică decât pe versiunile pe combustie.
Stai mai mult să o alimentezi, stațiile de încărcare sunt mai puține decât benzinăriile și modelul pe motorină merge mai mult de 300 de kilometri cu un plin. Deci dacă faci drumuri lungi, cel mai bine ar fi să mergi tot pe modelul cu carburant.
Dar dacă faci drumuri relativ scurte, de 50 de kilometri să zicem între hotel și aeroport și invers sau mergi până în 200 de kilometri cumulat într-o zi, iar la final de zi ai unde să încarci EQV-ul, el poate fi o alegere foarte bună.
Cu un preț de pornire de puțin peste 85.000 de euro, care poate urca până la 96.000 cu dotările pe care noi le-am avut, EQV clar nu este o dubă pentru oricine. E pentru cei care vor lux, pentru cei care vor confort și pentru cei care vor calitatea și construcția pe care Mercedes pare că încă le oferă.
Două dintre alternativele mai accesibile sunt Volkswagen Id.Buzz și Renault Traffic E-Tech, însă acesta din urmă nu sunt sigur dacă poate fi configurat și pentru pasageri. La autonomie câștigă Id.Buzz dacă iei configurația de top cu 4Motion și bateria de 91kWh, pentru că urcă la aproximativ 450 de kilometri, dar sacrifici spațiu și confort. Renault Traffic este similar ca și design cu EQV-ul, are autonomie aproape identică, dar pierde mult la calitatea materialelor, confort și la calitatea condusului.
Dacă bugetul îți permite, ai unde să o ții fără să îți faci probleme cu parcarea și vrei să asiguri familiei tale confortul suprem într-un concediu la drum lung, atunci Mercedes-Benz EQV ar putea fi monovolumul cu care să cucerești Europa fără să poluezi. Drumuri bune.
Comentezi?