O suprafață cât cea a Luxemburgului a fost victima incendiilor de vegetație în Europa în 2025, potrivit Sistemului European de Informare privind Incendiile Forestiere (EFFIS) al Uniunii Europene.

Până la data de 15 iulie, suprafața totală arsă a ajuns la 231.539 de hectare, adică cu 119% mai mult decât media pe termen lung de 105.586 de hectare pentru această perioadă a anului, conform Euro News.

Incendiile de vegetație, de 3 ori mai mari

Datele EFFIS arată că numărul săptămânal de incendii este mult peste medie cu 1.230 de incendii, față de media de 478 pentru această perioadă a anului.

Creșterea emisiilor de carbon determină condiții mai fierbinți și mai uscate, ceea ce usucă pădurile și le face mai vulnerabile la incendii, ceea ce duce la distrugerea unor suprafețe tot mai extinse.

Până la 16 iulie, emisiile totale de carbon estimate care provin din incendiile de vegetație din toate țările UE sunt de 1.9 megatone de carbon, potrivit lui Mark Parrington, cercetător principal la Serviciul Copernicus pentru Monitorizarea Atmosferei (CAMS), pe baza datelor din sistemul global GFAS.

Aceste emisii alimentează un cerc vicios, unde pădurile devin mai vulnerabile, iar incendiile tot mai extreme.

Care sunt cele mai afectate țări

În Turcia, incendiile din perioada iunie-iulie au dus la un record de suprafață arsă pentru această perioadă. În prezent, emisiile sunt de aproximativ două ori mai mari decât media pentru această perioadă a anului, în condițiile în care emisiile din incendii din Turcia cresc de obicei spre sfârșitul lunii iulie și în august.

În Regatul Unit, emisiile cauzate de incendii au atins cel mai mare total anual din ultimii 22 de ani, în urma incendiilor din Scoția, iar Grecia, țară predispusă la incendii, suprafața totală arsă este mai mare decât media pentru această perioadă a anului.

România iese și ea în evidență în graficul EFFIS privind procentul din suprafața țării afectat de incendii. În mod normal, aproximativ 23.000 de hectare ard anual, însă în 2025 cifra a ajuns la 123.000 de hectare.

Potrivit datelor anuale GFW privind pierderea acoperirii forestiere, doar 3% din pierderea pădurilor din Europa în 2024 a fost cauzată de incendii, iar marea majoritate a fost provocată de exploatarea forestieră.

Bogdan Antonescu: De ce se înmulțesc incendiile de vegetație și care sunt consecințele

Principala explicație științifică este legată de schimbările climatice, ne spune Dr. Bogdan Antonescu, cercetător în fizica atmosferei.

Pe scurt, încălzirea globală a creat condiții mai propice incendiilor prin uscarea accentuată a vegetației și prelungirea perioadelor cu secetă în multe regiuni. Există regiuni care în deceniile anterioare erau mai puțin afectate dar în care impactul incendiilor de vegetație este din ce în ce mai mare.

„De exemplu, țări din centrul și nordul Europei au avut incendii asociate cu secete și perioade cu temperaturi foarte ridicate, deși aceste fenomene erau caracteristice regiunii mediteraneene. Valurile de căldură și perioade lungi cu secetă pot duce la uscarea vegetația atât de mult încât un trăsnet izolat sau o scânteie pot declanșa un incendiu de vegetație.”

Studiile pe baza datelor satelitare (Global Forest Watch) au arătat că în 2024 incendiile au dus la pierderea a circa 13.5 milioane de hectare de acoperire arboricolă („tree cover loss”), o suprafață comparabilă cu cea a Greciei.

Emisiile totale generate de incendiile din 2024 au fost estimate la aproximativ 4.1 gigatone CO2 echivalent, adică de peste patru ori mai mult decât emisiile de CO2 ale tuturor zborurilor comerciale din 2023, ceea ce produce un efect de feedback.

”Aceste emisii contribuie la creșterea concentrației de gaze cu efect de seră, care duce la creșterea temperaturii medii globale, care apoi duce la schimbări climatice care duc la o creștere a frecvenței de apariție a condiții meteorologice și climatice propice pentru incendiile de vegetație. Incendiile de vegetație contribuie și la poluare deoarece eliberează cantități mari de particule fine (PM2.5).”

Având în vedere importanța factorului uman în declanșarea incendiilor și perspectiva intensificării riscului pe fondul schimbărilor climatice, Bogdan ne spune că România are nevoie de o strategie foarte bună de prevenire și de combatere a incendiilor de vegetație.

„Aceasta ar trebui să includă acțiuni legislative (un plan național integrat de gestionare a riscului de incendii de vegetație), educaționale (campanii de informare a populației), tehnologice (o monitorizare mai bună a acestor evenimente), și științifice (studii detaliate ale acestui fenomen în climatul actual și viitor al Românei).”