Potrivit Euronews, analiza Copernicus arată că 2025 are șanse foarte mari să se încheie drept al doilea sau al treilea an cel mai călduros din istorie, apropiat de nivelurile înregistrate în 2023 și depășit doar de 2024.

Agenția europeană confirmă, de asemenea, că luna octombrie a fost cu 1,55°C mai caldă decât nivelul preindustrial (1850-1900), marcând pentru prima dată din aprilie atingerea pragului de 1,5°C pentru o lună.

Riscul de depășire a limitei de 1,5°C

Depășirea constantă a pragului de 1,5°C pentru lună sau an indică o tendință alarmantă, arată Copernicus. Organizația subliniază că „suntem în deceniul în care limita de 1,5°C este probabil să fie depășită”, ceea ce ar pune în pericol obiectivele climatice asumate prin Acordul de la Paris.

Conform Organizației Meteorologice Mondiale (WMO), 2025 continuă „o serie de temperaturi excepțional de mari”, consolidând o perioadă de trei ani consecutivi în care media globală depășește limitele de temperatură stabilite la Paris. WMO menționează că tendința de creștere este susținută atât de activitatea umană, cât și de efectele fenomenului El Niño.

Efectele și nevoia de acțiune

Specialiștii atrag atenția că aceste recorduri nu reprezintă doar un semnal statistic, ci un avertisment privind accelerarea crizei climatice. Temperaturile extreme au fost însoțite, în 2025, de valuri de căldură persistente în Europa, incendii de vegetație extinse și secete regionale severe.

În Europa, încălzirea generată de om a cauzat 16.500 decese în urma valurilor de căldură din iunie-august 2025, dintr-un total de circa 24.400 decese în acea perioadă, iar un raport pe ciclul apei arată că în 2024, fenomene extreme (inundaţii şi secete) au provocat cel puţin 8.700 decese, au determinat circa 40 milioane de persoane să îşi părăsească locuinţele şi au generat un cost economic de peste 550 miliarde de dolari.

Pentru a limita efectele pe termen lung, experții cer intensificarea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, accelerarea tranziției energetice și adaptarea rapidă a infrastructurii urbane la noile realități climatice. Datele din 2025 confirmă că perioada de stabilitate climatică globală se reduce vizibil, iar fereastra de acțiune devine tot mai scurtă.