Potrivit publicației Sky at Night Magazine, analiza datelor din misiunea NASA CERES (Clouds and the Earth’s Radiant Energy System), desfășurată între 2001 și 2024, arată o reducere constantă a luminii reflectate, mai ales în emisfera nordică.

Emisfera nordică se întunecă mai rapid

Scăderea reflectivității nu este uniformă: emisfera nordică, unde se concentrează majoritatea continentelor și a activității industriale, s-a întunecat mai repede decât cea sudică. Cercetătorii atribuie această diferență mai multor factori interconectați.

Primul este topirea zăpezii și a gheții din regiunile polare și montane, care expune suprafețe mai închise la culoare (precum solul sau oceanul) ce absorb mai multă energie solară. Acest efect de feedback amplifică încălzirea globală: mai puțină gheață duce la mai puțină reflexie, deci la și mai multă absorbție de căldură.

În al doilea rând, reducerea poluării atmosferice din emisfera nordică, deși benefică pentru sănătate, a avut un efect neașteptat asupra climei. Aerosolii poluanți, care înainte reflectau o parte din radiația solară, au scăzut semnificativ, ceea ce face ca atmosfera curată să absoarbă mai multă energie.

Norii și clima: o relație complexă

Cercetătorii au observat și modificări în formarea norilor și în proprietățile acestora. Norii din emisfera nordică tind să devină mai subțiri și mai puțin reflectivi, reducând capacitatea regiunii de a trimite lumina solară înapoi în spațiu. Aceste schimbări sunt influențate de circulațiile atmosferice, temperatură, dar și de activitatea umană.

Potrivit autorilor, modelele climatice actuale ar trebui ajustate pentru a ține cont de diferențele de reflectivitate dintre cele două emisfere. Aceste variații ar putea avea efecte asupra curenților oceanici, tiparelor meteorologice și intensității fenomenelor extreme.

Reducerea „albedo-ului” global are consecințe directe asupra echilibrului termic al planetei. Cu cât Pământul absoarbe mai multă energie solară, cu atât crește temperatura globală medie, ceea ce duce la topirea suplimentară a gheții, evaporarea mai rapidă a apelor și intensificarea ciclului climatic.

Pe termen lung, tendința de „întunecare” a planetei ar putea influența și politicile climatice, obligând guvernele să ia în considerare nu doar emisiile de carbon, ci și efectele secundare ale intervențiilor atmosferice - cum ar fi reducerea aerosolilor sau schimbările în acoperirea norilor.