Ce este o furtună supercelulară și cum se compară ea cu o furtună obișnuită

În seria noastră dedicată explicării fenomenelor meteo extreme, am vorbit despre furtuni și cum ne afectează aceste fenomene meteo. Pe scurt, o furtună este un fenomen meteo extrem care apare atunci când umezeala și aerul fierbinte din atmosferă se ridică rapid. Pe timp de vară, soarele încălzește imediat aerul de deasupra pământului, acest aer este împins câteodată foarte repede în sus. Pentru că aerul fierbinte este mai puțin dens decât cel rece, el începe să se ridice cu viteze mari până ajunge în părțile superioare ale atmosferei, într-un proces numit convecție.

În general, o furtună nu durează mai mult de o oră și acoperă în general o suprafață mică, încât nu acoperă cu totul un oraș mai mare, cum este Bucureștiul.

Furtunile supercelulare sunt diferite, pentru că pot căpăta dimensiuni mult mai mari, pot dura mai multe ore și pot acoperi suprafețe de sute de kilometri, deci întregi regiuni dintr-o țară, nu doar un singur oraș. Principiul este același ca și în cazul furtunilor obișnuite. Aerul mai cald și umed este mai aproape de pământ, în vreme ce aerul mai rece bate într-o direcție opusă mai sus, ceea ce generează instabilitate atmosferică.

Experții din cadrul The Weather Channel explică faptul că motivul pentru care furtunile supercelulare durează mai mult este vântul de forfecare, fenomen prin care curenții de aer își schimbă rapid și brusc direcția. Curenții de aer aflați în apropierea pământului și cei aflați la înălțimi mai mari bat în direcții diferite, ceea ce determină formarea unor curenți între aceștia care se mișcă circular, pe orizontală.

În cazul unui fenomen amplu de vânt de forfecare, curentul dintr-o furtună care circulă în sus schimbă modul în care curenții se învârt, de pe orizontală pe o direcție ascendentă. Totodată, și furtuna se întinde pe verticală, iar această parte a furtunii, similară cu un tub, devine mezociclonul furtunii supercelulare.

Această coloană rotativă aflată în interiorul furtunii este și motivul pentru care ea durează atâtea ore și este și componenta care poate transforma o astfel de furtună într-o tornadă.

O furtună supercelulară poate atinge înălțimi de peste 12.000-18.000 de metri altitudine, ceea ce poate da impresia unei furtuni care nu se mai termină.

Cât de frecvente ar putea deveni furtunile supercelulare în Europa

Deși furtunile supercelulare au fost până în prezent specifice Americii de Nord, în special zona centrală unde au loc și cel mai frecvent tornadele, cercetătorii avertizează că acest tip de furtuni ar putea deveni tot mai comun în Europa.

Potrivit Euronews.green, furtunile au fost cel mai frecvent dezastru natural implicat în distrugeri în anul 2023, fiind principalul motiv pentru care s-au cerut despăgubiri în valoare de 55 de miliarde de euro.

În luna iulie din 2025, Bucureștiul și zonele din apropiere au fost lovite de o puternică furtună supercelulară care a smuls copaci din rădăcini și care a distrus acoperișurile mai multor clădiri, provocând decesul unei femei care a fost lovită de resturile acoperișului unui bloc.

Franța și Italia au fost și ele lovite la rândul lor în această vară de furtuni supercelulare, alături de alte regiuni din Europa, iar oamenii de știință își amplifică acum cercetările pentru a înțelege și a prezice momentul și modul în care aceste furtuni se formează.

Problema cu studiul supercelularelor în Europa nu stă doar în faptul că aceste fenomene meteo sunt rare, ci și în faptul că datele colectate de serviciile meteorologice ale fiecărei țări sunt inconsistente.

Monika Feldmann, cercetătoare în cadrul Mobiliar Lab for Natural Risks și Oeschger Centre for Climate Change Research de la Universitatea din Berna, spune că acest lucru face ca detectarea internațională a acestor furtuni să fie mai dificilă și inconsistentă.

Crește temperatura, crește cu 50% posibilitatea de a avea furtuni supercelulare

De aceea, cercetătorii acestor institute, ajutați de oamenii de știință de la ETH Zurich, au dezvoltat un model de simulare foarte detaliat. Modelul folosește hărți foarte precise pentru a simula furtuni supercelulare la un nivel foarte detaliat.

Așa au descoperit că Alpii sunt un potențial punct fierbinte pentru furtunile supercelulare în Europa, întrucât această regiune se confruntă cu 38 de astfel de furtuni pe an în zona nordică, respectiv 61 de astfel de fenomene în partea sudică.

Cercetătorii din cadrul institutelor elvețiene mai spun că, în cazul unei încălziri a atmosferei locale de 3 grade Celsius, în această zonă s-ar putea forma cu 50% mai multe astfel de furtuni, fiecare având potențialul de a fi mai puternică sau să dureze mai mult.

Acest scenariu s-ar putea aplica statelor care au granițe în aceste zone montane, cum este Germania sau Austria, în vreme ce în Franța sau Spania, numărul acestor furtuni ar putea fi mai mic.

Feldmann spune că „aceste diferențe dintre regiuni ilustrează efectele diverse ale schimbărilor climatice.”

Cum te pregătești pentru o furtună supercelulară

Fiind o furtună mai puternică, sfaturile pe care le-am dat în articolul nostru despre furtuni se aplică și aici, doar că mai serios, dacă vrei.

Supercelularele ne afectează diferit față de o furtună obișnuită, pentru că nu știi niciodată dacă ești aproape de centru sau înspre extremități. Asta înseamnă că poate trece rapid pentru tine și fără daune prea mari sau te poți confrunta cu rafale puternice, grindină sau precipitații bogate.

În general, asigură-te că nu lași afară obiecte ușoare, mai ales în sezonul furtunilor, care în România durează în general în luna iulie. De asemenea, dacă trebuie să pleci mai multe ore de acasă în această perioadă, nu lăsa geamurile deschise.

Totodată, toaletarea copacilor este esențială atât pe stradă, cât și la tine în curte, dacă este cazul, iar verificarea constantă a aplicației de vreme ajută. Și te mai ajută să te uiți peste prognoza meteo din anii precedenți, ca să îți dai seama cam în ce perioadă ar putea avea loc o furtună puternică.

Din nou, nu vei putea prezice tu 100% când ar putea apărea o furtună supercelulară, iar aplicațiile de meteorologice ar putea avea chiar ele dificultăți în a înțelege durata și intensitatea unui astfel de fenomen, dar și când și unde ar putea lovi.