Cercetarea, dată publicității în revista Nature, a analizat date colectate de-a lungul a peste 40 de ani și a concluzionat că valurile de căldură sunt principalul factor care explică pierderile observate. În special păsările insectivore, esențiale pentru echilibrul ecosistemului, sunt grav afectate, iar acestea își reduc activitatea în timpul zilelor caniculare și își limitează accesul la hrană.

Un declin accentuat al populațiilor de păsări

Studiul a arătat că în perioadele cu valuri de căldură, populațiile unor specii pot scădea cu până la 80% într-o singură zonă. Aceste pierderi locale repetate pot duce la dispariții definitive, ceea ce amenință stabilitatea pe termen lung a ecosistemelor tropicale. Rezultatele arată că populațiile de păsări din tropice s-au redus cu 25–38% între 1950 și 2020 în comparație cu o lume fără schimbări climatice. Unele specii au înregistrat scăderi de peste 50%. Studiul a fost realizat de cercetători de la Potsdam Institute for Climate Impact Research, University of Queensland și Barcelona Supercomputing Center.

„Am documentat un declin șocant al abundenței și diversității păsărilor tropicale, strâns corelat cu valurile de căldură”, a declarat Philip Stouffer, profesor la Louisiana State University și unul dintre autorii principali ai cercetării.

Consecințe pentru ecosisteme

Păsările joacă un rol crucial în polenizare și în controlul populațiilor de insecte. Dispariția lor ar putea accelera degradarea pădurilor tropicale și ar reduce capacitatea acestora de a rezista la schimbările climatice. În prezent, păsările tropicale se confruntă cu aproximativ 30 de zile pe an în care temperaturile sunt extreme, față de doar 3 zile în urmă cu patru decenii, intensificând stresul termic și mortalitatea populațiilor.

„Aceste rezultate subliniază că efectele schimbărilor climatice sunt deja aici și că biodiversitatea suferă consecințe dramatice”, a spus Morgan Tingley, co-autor al studiului de la University of California, Los Angeles.

Populațiile de păsări au scăzut cu peste 50% chiar și în zone pristine din Amazon și Panama, unde distrugerea habitatului nu este un factor major. Studiul sugerează că valurile extreme de căldură reprezintă cauza principală a acestor declinuri dramatice.