Bogdan Antonescu este cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) și a mai fost prezent în trecut la alte evenimente pentru a avertiza cu privire la schimbările climatice de la noi din țară și despre ce se ascunde în spatele acestor fenomene. Recent, el a participat la Orange Sustainability Day, unde a venit cu noi perspective asupra fenomenelor meteo extreme din România.

Temperatura medie la nivel global, în creștere încă din 1850

Unul dintre cei mai importanți factori când vorbim despre schimbările climatice, în general, este creșterea temperaturilor, pentru că aceasta determină reacțiile în lanț care apar la nivel micro și macro-climatic și care provoacă fenomene precum valurile de caniculă, furtunile cu grindină sau tornadele, de exemplu.

„La nivel global, temperatura medie crește. Dacă ne uităm la sfârșitul anului 2024 apare un prag, practic 2024 a fost primul an în care am depășit valoarea aceea de 1,5 grade Celsius”, precizează Bogdan Antonescu.

Această valoare este importantă pentru că ea a fost stabilită ca parte a Acordului de la Paris, iar dacă am menține creșterea temperaturii globale în limita de 1,5 grade Celsius față de anii 1850-1900, ne-am putea adapta mai bine la fenomenul schimbării climatice.

Dar 2024 nu a fost, din punct de vedere climatic, doar despre depășirea valorii de 1,5 grade Celsius, lucru care este oricum grav, ci și despre faptul că fiecare zi din 2024 a fost cu cel puțin 1,25 de grade Celsius mai caldă decât zilele din anii anteriori.

„Este un an în care am avut o mulțime de recorduri și aici am prezentat doar două dintre acestea, cele legate de temperatură, dar în general aceste recorduri se referă și la încălzirea la nivelul oceanului, sunt și legate de pierderea biodiversității”, mai spune expertul în schimbări climatice.

Ce impact a avut anul 2024 asupra climei din România

Creșterea temperaturilor a afectat deci toată planeta și a provocat schimbări la nivel climatic în toate țările. Asta înseamnă că și în România s-au simțit schimbări, care potrivit lui Bogdan Antonescu, s-au manifestat sub forma unor episoade meteorologice extreme mai intense decât în trecut.

De exemplu, valurile de caniculă vor deveni mai frecvente și mai agresive, deci temperaturile maxime pe perioada unui astfel de episod de caniculă vor fi mult mai ridicate decât acum 40-50 de ani, iar durata acestor fenomene va fi mai mare.

„La sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie anul trecut, au fost o mulțime de coduri roșii emise de Administrația Națională de Meteorologie pentru valuri de căldură și temperaturi extreme. Deci foarte devreme față de anii precedenți, iar această perioadă cu valuri de căldură a avut aproape 2 luni, un nou record pentru România.”

Climatologul mai spune că „valurile de căldură sunt asociate cu cea mai mare rată de mortalitate dintre toate fenomenele extreme, nu tornadele sau furtunile cu grindină, ci valurile de căldură, pentru că acestea au efect și după ce se termină.”

Deci, spre deosebire de o furtună, care se manifestă câteva ore până la câteva zile într-o regiune, de exemplu, efectele caniculei se resimt pe o perioadă mai îndelungată, prin secetă, secarea pânzei freatice sau deșertificarea, respectiv destabilizarea solului.

Toate aceste episoade de căldură, inclusiv zilele călduroase din ultima vreme, nespecifice lunii februarie, mai indică un lucru, faptul că anotimpurile se schimbă și se decalează. Tot Bogdan completează și spune că unele studii arată faptul că vom avea tot mai puține zile de iarnă într-un an calendaristic, însă este posibil ca, odată cu creșterea temperaturii medii globale, se pot produce furtuni de zăpadă mai puternice decât în trecut.

Deci, chiar dacă iarna nu va mai dura câteva luni, cât ar fi normal, ea poate dura doar câteva săptămâni, dar să se manifeste mult mai violent decât în trecut.

Mai multe furtuni mai puternice în viitor

Un alt efect pe care canicula îl va avea la noi în țară și în alte regiuni cu climă similară, este acela că ea va amplifica și furtunile care vin după episoadele de caniculă. Bogdan Antonescu explică legătura dintre caniculă și furtuni astfel: canicula determină creșterea temperaturilor, care la rândul lor pot duce la reținerea unei cantități mai mari de vapori de apă în aer, ceea ce simțim de fapt ca umezeală.

Clima din România este una umedă, față de țările aflate în zonele deșertice, unde clima este uscată. Mai multă umezeală înseamnă mai mulți vapori de apă, care inevitabil se ridică în atmosferă și creează instabilitate atmosferică, iar la rândul ei, aceasta duce la apariția furtunilor.

Deci legătura este simplu de făcut: caniculă pe o perioadă mai îndelungată = mai mulți vapori de apă captați în atmosferă = furtuni mai puternice.

Dincolo de asta, umiditatea mai are un efect pe care îl simțim cu toții când stăm afară, departe de confortul aerului condiționat. Din cauza umezelii din aer, corpul nu mai poate transpira la fel de eficient, deci nu se mai poate răci la fel de bine și din cauza asta, simțim că ne sufocăm sau că respirăm mai greu. Tocmai de aceea canicula este un fenomen meteo extrem foarte periculos, pentru că pe lângă efectele directe pe care le are asupra organismului uman, ea contribuie decisiv la schimbări climatice ample și afectează toate ecosistemele pe termen mediu și lung.

Bogdan Antonescu face referire la o perioadă istorică a climei Pământului care a început acum circa 10.000 de ani și „în care temperatura medie globală nu a variat foarte mult sau a variat între -1 grad Celsius și +1 grad Celsius. Noi deja în 2024 începem să depășim acest prag și probabil că îl vom depăși în următorii ani din ce în ce mai frecvent.”

Aceste recorduri de temperaturi, avertizează el, se vor traduce în viața de zi cu zi ca fenomene meteo extreme mai frecvente și mai violente, de exemplu perioade de precipitații intense, inundații care pot duce apoi la alunecări de teren, înseamnă și mai multe perioade cu secetă și multe altele.

În general, schimbările de temperatură la nivel global vor însemna pentru fiecare regiune o amplificare a modelelor climatice actuale, deci zonele care până acum aveau parte de precipitații abundente, vor avea de acum și mai multe precipitații. Iar de cealaltă parte, zonele mai secetoase ale planetei și alte României, cum este sudul țării, de exemplu, vor fi și mai secetoase. De asemenea, chiar dacă nu este cazul la noi, statele americane ce s-au confruntat până acum cu tornade vor avea și ele parte de tot mai multe astfel de episoade, care vor fi și mai violente, în unele cazuri, iar lista poate continua.

Rezerva de apă, pusă în pericol de caniculă

Vorbeam de secetă, sudul României este recunoscut ca fiind o zonă mai secetoasă din țara noastră, iar Bogdan Antonescu este de părere că în viitor, din cauza valurilor de căldură, această regiune va experimenta anual episoade de secetă prelungită, iar impactul va fi foarte mare.

„Asta pentru că fenomenele acum nu sunt doar singulare, adică o perioadă de secetă, ci avem o perioadă de secetă peste care se suprapune și un val de căldură și așa mai departe și atunci avem precipitații mai puține, dar și o evaporare a tot ceea ce ține de apă în sol. Nu mai ai ninsoare în timpul iernii, asta înseamnă că toată apa înmagazinată sub formă de ninsoare și care se topea primăvara, nu mai alimentează solul respectiv, iar lucrurile acestea au un impact foarte mare”, mai spune expertul în schimbări climatice.

Un alt pericol pe care îl aduc cu sine temperaturile ridicate sunt incendiile de vegetație, iar în 2022, România a fost a doua țară din lume afectată de incendiile de vegetație ca suprafață după Spania, țara noastră având o climă total diferită decât cea din Peninsula Iberică.

„Faptul că ai valuri de căldură și o perioadă de secetă care se suprapun, ele nu creează neapărat incendii de vegetație, dar creează condiții pentru acel incendiu. Înseamnă uscarea vegetației, înseamnă pierderea rezervei de apă din sol, deci condiții pentru ca atunci când incendiul de vegetație este declanșat, fie din cauze naturale, fie este un foc accidental, creează condiții ca acel incendiu să se răspândească rapid și să acopere o suprafață cât mai mare”, mai spune Bogdan Antonescu.

Tot el crede că trebuie să vorbim mai des despre schimbările climatice, despre cauzele și efectele lor, pentru că doar așa le putem înțelege pe deplin și putem înțelege gravitatea situației, pentru a putea face schimbări. De asemenea, dacă analizăm ce se întâmplă acum la nivel de schimbări climatice și ce putem face în viitor pentru a ameliora efectele acestora, vom putea explica generațiilor actuale și viitoare de ce este important să avem grijă de clima planetei noastre.