Conform Euronews, un studiu publicat în revista Nature arată că furtunile care produc grindină mai mare decât o bilă mare de sticlă ar putea crește cu 38-47% până la sfârșitul secolului, în funcție de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, furtunile care generează grindină mai mică ar putea scădea cu 4-8%.

Potrivit cercetătorilor, încălzirea globală cauzată de utilizarea combustibililor fosili favorizează apariția unor mase de aer mai instabile și mai bogate în umiditate, condiții care susțin dezvoltarea grindinei. Atmosfera mai caldă conține mai mult vapori de apă și poate genera curenți ascendenți mai puternici în interiorul furtunilor, ceea ce permite bucăților de gheață să crească înainte de a ajunge la sol.

Costurile grindinei cresc în Europa

Deși grindina provoacă rar victime, pagubele economice sunt semnificative. John Allen, profesor de meteorologie la Central Michigan University și coautor al studiului, estimează că acest fenomen generează deja pierderi de aproximativ 80 miliarde de dolari anual la nivel global.

În Europa, furtunile cu grindină se numără printre cele mai distructive fenomene meteorologice. Grupul de asigurări Chaucer estimează că numărul furtunilor cu grindină a crescut cu 267% în ultimii cinci ani, de la 3.217 evenimente în 2019/2020. De asemenea, un studiu publicat în 2026 în Science Direct arată că sezoanele de grindină din 2022 și 2023 au produs pierderi record de peste 5 miliarde euro fiecare.

Allen avertizează că grindina provoacă deja mai multe pagube decât tornadele și generează costuri comparabile cu cele ale mai multor uragane majore într-un singur an. El a declarat că recordurile recente privind dimensiunea grindinei sunt îngrijorătoare deoarece infrastructura nu este proiectată pentru a rezista eficient unui astfel de risc.

Europa ar putea avea mai puține furtuni, dar grindină mai mare

Un studiu realizat în 2025 de Newcastle University și Met Office din Marea Britanie, citat de Euronews, a concluzionat că schimbările climatice amplifică dimensiunea celor mai mari bucăți de grindină din Europa. Cercetarea sugerează că, într-un scenariu cu emisii ridicate și fără reduceri semnificative ale gazelor cu efect de seră, episoadele severe de grindină ar putea deveni mai rare, însă atunci când apar, bucățile de gheață pot atinge dimensiuni mai mari în anumite regiuni.

Unul dintre autorii cercetării citate de Euronews subliniază că efectele economice viitoare nu vor depinde doar de climă, ci și de locurile în care oamenii construiesc, de tipul clădirilor și de gradul lor de reziliență, precum și de schimbările în utilizarea terenurilor.